Mobilizare pentru Justiţie
Legile justiţiei ocupă, din nou, prim-planul dezbaterilor publice din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 08.01.2018, 12:05
Anul acesta a început la Bucureşti exact cum s-a încheiat anul trecut: cu acuzaţii virulente, lansate pe mai multe voci, că majoritatea guvernamentală PSD-ALDE, asistată de UDMR, încearcă să-şi subordoneze magistraţii şi să pună capăt luptei anticorupţie. Încă de luni, 1 ianuarie, peste 200 de persoane au protestat, în faţa sediului Guvernului, faţă de modificările pe care, în decembrie, Puterea le-a adus la legile Justiţiei, cu o rapiditate neobişnuită într-un Parlament care, altminteri, legiferează mai degrabă lent. În şedinţa de vineri a Consiliului Suprem al Magistraturii, preşedintele Klaus Iohannis a criticat dezbaterile din comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei, susţinând că procedura a fost proaspăt inventată, iar discuţiile s-au purtat cu pumnul în gura opoziţiei de dreapta – PNL, USR, PMP.
Sâmbătă, la Timişoara, şi duminică la Cluj, sute de oameni au ieşit în stradă tot pentru a cere Guvernului şi Parlamentului să respecte independenţa justiţiei. Tot duminică, 19 organizaţii non-guvernamentale i-au solicitat preşedintelui Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să medieze ceea ce au numit conflictul dintre stat şi societate. Semnatarii susţin că puterea politică încearcă să submineze lupta anticorupţie, să pericliteze independenţa procurorilor şi să-şi subordoneze puterea judecătorească. Ei îi cer preşedintelui să se adreseze Comisiei de la Veneţia pentru un punct de vedere care să clarifice dacă modificările sunt compatibile cu standardele fundamentale ale statului de drept.
În replică, în Parlament, în Guvern, în mass-media, vocile Puterii repetă că legile trebuiau revizuite pentru a fi puse în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale a României şi cu sentinţe ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde Bucureştiul a pierdut numeroase procese din cauza anomaliilor din instanţe sau din peniteciare. Neschimbate de 13 ani, adică dinaintea admiterii în Uniunea Europeană, legile justiţiei au permis abuzuri din partea procurorilor şi judecătorilor – mai spun adepţii modificărilor. Analiştii, în schimb, acuză maniera precipitată, dacă nu chiar haotică în care au fost acestea adoptate. Ei amintesc că, graţie procurorilor DNA, au fost posibile, în anii trecuţi, condamnarea unui fost premier, anchetarea şi trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale, a primarului general şi a celor şase primari de sector ai Bucureştiului.
Zeci de foşti membri ai Guvernului şi Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi de consilii judeţene sau prefecţi, de dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, protagoniştii cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. Or, mai spun comentatorii, prin schimbarea legilor justiţiei, politicienii ar încerca acum, de fapt, să redevină o castă intangibilă.
