Moneda EURO – perspective româneşti
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că aderarea României la Zona Euro, la 1 ianuarie 2019, este un obiectiv foarte ambiţios, iar autorităţile trebuie să se gândească bine dacă menţin această ţintă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 21.04.2015, 13:18
Autorităţile române trebuie să se gândească bine dacă menţin data de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro, deoarece obiectivul este unul foarte ambiţios şi trebuie asumat de întreaga societate, a atras atenţia, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prezent la conferinţa Calea României către Zona Euro, organizată la Bucureşti de Comisia Europeană, şeful Băncii Centrale a apreciat că termenul nu este lipsit de temei, dar trebuie susţinut de un plan de acţiune coerent.
Ne-am stabilit ţinta de a adopta euro, deocamdată mai mult printr-un acord verbal, a afirmat Isărescu, care a spus că problema României e că nu face reforme structurale şi, deşi are două asemenea programe – cu FMI şi CE-, ambele sunt întârziate. El a amintit că România îndeplineşte în prezent toate criteriile nominale de aderare la zona euro, dar acestea nu sunt suficiente, fiind nevoie şi de o convergenţă reală, care presupune inclusiv apropierea nivelului de trai din România de cel din statele dezvoltate ale UE. Un alt aspect care nu trebuie neglijat, mai spune guvernatorul, este că România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de dezvoltare între regiunile ţării din întreaga Uniune.
Mugur Isărescu: Lipsa unei infrastructuri de calitate care să interconecteze provinciile istorice favorizează accentuarea acestor disparităţi prin concentrarea investiţiilor în apropierea graniţei de vest şi permanentizarea decalajelor de dezvoltare. Avem un călcâi al lui Ahile, nu avem un cadru funcţional pentru dezvoltarea, prioritizarea şi execuţia preţurilor de investiţie publică dincolo de orice ciclu electoral şi orice ciclu de gândire.”
În plus, susţine guvernatorul trecerea la euro în 2019 presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb la 1 ianuarie 2016, iar ţara nu este încă pregătită să facă pasul. El a explicat că Intrarea în zona euro presupune renunţarea la politica monetară şi preluarea poverii de către fiscalitate şi întreprinderi, acestea din urmă trebuind să fie foarte bine pregătite în materie de eficienţă şi competitivitate în momentul aderării. Provocările in perioada urmatoare, in opinia lui Isărescu, sunt menţinerea stabilităţii financiare cu o cheltuire chibzuită a banilor publici, prioritizarea investiţiilor şi stimularea competitivităţii.
Participanţii la Conferinţa de la Bucureşti, responsabili români şi europeni, au căzut de acord că România are cel mai bun echlibru macroeconomic din ultimii 25 de ani şi că trebuie să profite de situaţie pentru a-şi accelera reformele structurale, pentru adoptarea euro. Seful Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Filote, a afirmat, la rândul său, că aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de ţară pentru România, Bruxelles-ul dorind ca, după aderare, românii să trăiască la fel de bine ca şi cetăţenii din ţările din zona euro.
