Moody’s despre deficitul bugetar din România
România îşi poate reduce deficitul bugetar dacă pune în aplicare pachetele de măsuri fiscale anunţate de Guvernul, consideră Moody's.
Sorin Iordan, 11.07.2025, 12:20
Măsurile fiscale asumate recent de Guvernul României sunt „un pas important” în direcţia echilibrării bugetare, a transmis Agenţia internaţională de rating Moody’s. Aceasta avertizează însă că orice deviere de la plan ar putea submina eforturile de stabilizare şi ar putea rezulta în scăderea ratingului suveran al ţării, care acum încă este la “perspectivă stabilă”. Astfel, dacă vor fi implementate integral toate cele trei pachete de măsuri anunţate de premierul Ilie Bolojan, deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB la finalul acestui an şi la 6,1% în 2026.
În raportul publicat, Moody’s subliniază că Executivul de la Bucureşti ar trebui să reducă deficitul şi să încetinească creşterea datoriei publice mai repede decât anticipa anterior. Potrivit analizei, pachetul fiscal asumat săptămâna aceasta va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contribuţia semnificativă venind din majorarea cotelor TVA începând cu 1 august, dată de la care vor fi crescute şi accizele la carburanţi, alcool şi tutun. Pentru 2026, Moody’s estimează o consolidare bugetară de circa 3 procente din PIB, ca efect cumulat al măsurilor adoptate în 2025 şi al celor care vor intra în vigoare din 2026.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că al doilea pachet de măsuri, prevăzut pentru 1 ianuarie 2026, va conţine măsuri referitoare la pensiile speciale, la combaterea evaziunii fiscale, precum şi reforma companiilor de stat şi administraţiei locale şi centrale.
Ilie Bolojan: „Vorbim despre reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea la pensie la vârsta generală. Reforma companiilor de stat şi autorităţilor autonome; vom restructura autorităţile autonome de tip ASF, ANCOM şi ANRE. Vom reduce numărul de membri şi indemnizaţiile din consiille de administraţie şi vom transparentiza activităţile şi contractele.
Reforma administraţiei locale şi centrale, prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare şi digitalizare, combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, prin modificări legislative şi prin urgentarea accesării fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor cu impact direct în dezvoltare.”
Tăierile de cheltuieli şi optimizările fiscale decise de guvern au stârnit nemulţumirea sindicatelor din aproape toate ramurile economiei. De zile bune, membrii acestora organizează proteste prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele dăunătoare pe care măsurile fiscale le vor avea asupra puterii de cumpărare şi avertizează că ar putea recurge chiar la greve generale, dacă poziţia lor nu este luată în considerare de guvernanţi.
În acest context, opoziţia din Parlamentul de la Bucureşti a depus o moţiune de cenzură la adresa cabinetului condus de Ilie Bolojan. Documentul, care a fost prezentat în plenul Legislativului, reclamă, printre altele, că măsurile asumate de Guvern vor duce la recesiune şi la scăderea nivelului de trai, iar costul austerităţii este repartizat doar românilor. Pentru ca executivul să fie demis, moţiunea de cenzură trebuie să adune voturile a jumătate plus 1 din numărul de senatori şi deputaţi, adică 233.
