NATO deschide un oficiu la Chişinău
NATO deschide, în luna aprilie, un oficiu la Chişinău pentru sprijinirea reformelor din micul stat majoritar românofon.
Roxana Vasile, 09.02.2017, 12:10
E o tradiţie ca, în Republica Moldova,
orientarea politicii externe să fie simbolizată de prima vizită pe care, odată
instalat, un oficial de rang înalt o face în afara graniţelor.
Acum un an,
primul-ministru democrat al micului stat ex-sovietic majoritar românofon, Pavel Filip, a ales
Bucureştiul. A dat, astfel, un semnal pozitiv în privinţa continuării
parcursului european şi euro-atlantic al Chişinăului, cu sprijinul României
vecine.
În schimb, anul acesta, în ianuarie, proaspăt învestit ca preşedinte,
socialistul pro-rus Igor Dodon a preferat Moscova. Scopul lui este ca Republica
să reia parteneriatul strategic cu Rusia, trecut în surdină pe perioada
mandatului predecesorului său. Aşa că, la Kremlin, preşedintele Dodon a evocat
posibilitatea ca Acordul de Asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană,
încheiat în 2014, să fie revizuit sau chiar anulat.
Simţind nevoia să testeze pulsul şi la Bruxelles, Igor Dodon a avut, în prima
parte a acestei săptămâni, discuţii atât la Uniunea Europeană, cât şi la NATO.
A denunţat, din nou, Acordul de asociere cu blocul comunitar. Cât despre aliaţi,
el le-a cerut acestora să nu se grăbească cu
deschiderea unui birou NATO la Chişinău: Considerăm că la această etapă, acest
pas va crea impedimente în procesul de negocieri pe problema transnistreană. Am
venit cu propunerea şi cu solicitarea către doamna secretar general adjunct ca
să nu ne grăbim cu deschiderea oficiului NATO. În caz că va fi luată o astfel
de decizie, deoarece acordurile au fost semnate şi promulgate până la intrarea mea în vigoare, eu nu exclud că, pe viitor, noi vom reveni asupra statutului
acestui oficiu în Republica Moldova.
Deşi în opinia lui Igor Dodon, biroul NATO ar crea
impedimente în negocierile privind regiunea separatistă rusofonă Transnistria,
din estul Republicii, acesta va fi deschis. În luna aprilie! – după cum a anunţat ministrul adjunct de externe de la Chişinău, Lilian
Darie. Dar pe cine deranjează
biroul? Întrebarea pare mai degrabă retorică. Transnistria e ieşit, de facto, de sub
controlul autorităţilor de la Chişinău în 1992, după un conflict armat soldat cu
sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea
separatiştilor. Deşi, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă din 1999,
acestea se află şi acum acolo. Or, preşedintele Igor Dodon a cerut asigurări doar la Bruxelles şi
doar din partea NATO ca neutralitatea permanentă a Republicii Moldova să fie
respectată.
Viitoarea reprezentanţă NATO nu este o bază militară, ci o misiune
diplomatică cerută de Guvernul Moldovei pentru sprijinirea reformelor – a replicat secretarul general adjunct al
NATO, Rose Gottemoeller, potrivit căreia neutralitatea nu înseamnă izolare.
Dar, desigur, fiecare naţiune are dreptul să nu se alieze cu nimeni sau să-şi
aleagă propriile alianţe. Igor Dodon vrea, de pildă, negocieri trilaterale
comerciale UE – Republica Moldova – Rusia, ceea ce îi face pe mulţi să
comenteze că liderul de la Chişinău promovează, în Uniunea Europeană,
interesele Federaţiei Ruse, nu pe cele ale propriului stat.
