NATO – o nouă conducere
După 10 ani de mandat, norvegianul Jens Stoltenberg îi predă olandezului Mark Rutte funcţia de secretar general al NATO.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 01.10.2024, 12:35
De marţi, 1 octombrie, secretar general al NATO este fostul premier olandez Mark Rutte. El îi succede în cea mai înaltă funcţie politică a celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie norvegianului Jens Stoltenberg.
AFP nota că Stoltenberg a refuzat să-i dea vreun sfat lui Rutte, dar a subliniat că principala sarcină a unui şef NATO este să-i ţină pe aliaţi împreună. Într-o situaţie geopolitică atât de dificilă, menţinerea continuităţii şi a aceleiaşi direcţii în politica externă şi de securitate este foarte importantă, declara un diplomat NATO, citat de agenţia franceză.
Cu 10 ani la activ în fruntea NATO, Jens Stoltenberg a avut, poate, cel mai complicat mandat, unul început în 2014, anul anexării Crimeei de către Rusia, şi încheiat în plin război al acesteia împotriva Ucrainei. Stoltenberg a orientat Alianţa către un sprijin sporit pentru fostul stat sovietic, victimă a agresiunii ilegale a Moscovei. A propus şi obţinut un angajament din partea statelor membre de a furniza cel puţin 40 de miliarde de euro pe an Ucrainei şi ca NATO să se implice pe deplin în furnizarea de ajutor militar occidental.
Statele membre nu ar trebui să fie descurajate să ofere mai mult ajutor militar Ucrainei din cauza „retoricii nucleare ireponsabile” a lui Vladimir Putin, declara Jens Stoltenberg într-un interviu acordat Reuters la final de mandat.
„De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu tipuri noi de arme – tancuri de atac, rachete cu rază lungă sau avioane F-16, ruşii au încercat să ne împiedice, dar nu au reuşit”, a spus norvegianul. El a adăugat că cel mai mare risc pentru NATO ar fi ca Putin să câştige în Ucraina.
„Nu cred că putem să îl facem pe preşedintele Putin să se răzgândească în privinţa Ucrainei, însă cred că putem să îi schimbăm calculele, demonstrând că preţul continuării războiului este atât de ridicat încât este mai bine pentru el să ia loc şi să accepte Ucraina ca naţiune suverană independentă”, consideră Stoltenberg.
În mandatul său, forţată să reacţioneze la schimbările geopolitice majore, Alianţa şi-a consolidat flancul estic. În România, de exemplu, numărul militarilor aliaţi a crescut, iar NATO a creat, pentru prima dată, un grup de luptă. Tot în mandatul lui Stoltenberg, NATO a acceptat noi membri ajungând la 32 de naţiuni aliate. Ultimele state care s-au alăturat sunt Finlanda şi Suedia, pe care pulsiunile militariste, neoimperialiste ale Moscovei le-au determinat să iasă din neutralitatea de decenii. Rusia a vrut mai puţin NATO şi acum are mai mult, remarca Stoltenberg.
În ce-l priveşte pe noul secretar general, Mark Rutte, analiştii se aşteaptă ca el să se concentreze în special pe coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă e tot mai implicată în probleme de securitate. Nu în ultimul rând, aliaţii mizează pe capacitatea sa de negociere în scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
