NATO şi securitatea Europei
NATO va adopta măsuri defensive pentru a proteja Europa, dacă tratatul dintre Statele Unite şi Rusia privind dezarmarea se va destrăma definitiv.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 15.02.2019, 11:55
Retragerea
Statelor Unite şi Rusiei din Tratatul privind forţele nucleare intermediare şi
situaţia din Ucraina au dominat recenta reuniune a miniştrilor apărării din
statele membre NATO. În ce priveşte situaţia de securitate din Ucraina şi
regiune, miniştrii din Alianţă au reafirmat
sprijinul pentru integritatea teritorială a ţării, iar Kievul a fost încurajat
să continue pe calea reformelor. Aliaţii au analizat şi evaluat consecinţele
încălcării de către Rusia a tratatului privind forţele nucleare intermediare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara că sistemul de rachete
dezvoltat de Rusia reprezintă un risc semnificativ pentru Alianţă şi a cerut
din nou respectarea tratatului. Toţi cei 29 de aliaţi sunt de acord că rachetele
ruseşti sunt mobile, greu de detectat şi pot ajunge în oraşele europene, cu
puţină avertizare.
La începutul lunii februarie, SUA şi-au anunţat retragerea
din Tratatul privind forţele nucleare intermediare, reproşând Rusiei
dezvoltarea noii sale rachete, gestul său fiind urmat de Rusia, care denunţă
instalaţiile antirachetă americane din Europa. NATO insistă asupra prezervării
Tratatului INF, considerat piatra unghiulară a securităţii europene din
ultimele decenii. Tratatul interzice rachetele nucleare cu o rază de acţiune între
500 şi 5.500 de kilometri şi a fost baza arhitecturii de securitate din Europa
de la semnarea sa în 1987. Este clar – sublinia inaltul responsabil al
Aliantei – că un tratat care este respectat numai de o parte, nu ne poate
menţine în siguranţă. De aceea, Statele Unite, cu sprijinul deplin al tuturor
aliaţilor NATO, şi-au anunţat intenţia de a se retrage din tratatul INF. Acest
lucru va dura şase luni. Deci, Rusia are încă o şansă să se conformeze şi o
invităm să profite de această ocazie. Rusia ştie ce să facă. De partea ei, Moscova
se declară pregătită pentru dialog, dar refuză să-şi distrugă noua rachetă,
capabilă să transporte focoase nucleare, notează agenţiile de presă.
Secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că intenţionează să se întâlnească
cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, la sfârşitul săptămânii, în
Germania, la Conferinţa de securitate de la Munchen, pentru a discuta soarta
tratatului. Pe de altă parte, Alianţa îşi plănuieşte viitorul în absenţa
Tratatului INF şi cu mai multe rachete ruseşti, spunea Jens Stoltenberg. Moscova,
amintea el, continuă să dezvolte rachete cu care a echipat câteva batalioane.
Cu toate acestea, NATO nu intenţionează să desfăşoare noi rachete nucleare cu
lansare de la sol în Europa, dar trebuie să se asigure că deţine o capacitate
de descurajare şi de apărare eficientă. Pentru a răspunde rapid şi decisiv la
orice criză viitoare, NATO lucrează la planul său în care aliaţii vor pune la
dispoziţie 30 de nave, 30 de batalioane şi 30 de escadrile de aviaţie, care să
fie desfăşurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă.
