Nereguli privind expoziţia de la Assen
Autorităţile române au constatat deficienţe şi lacune legislative după verificările care au urmat furtului unor obiecte de tezaur dintr-un muzeu olandez.
Ştefan Stoica, 10.02.2025, 11:45
Poliţia olandeză încearcă să dea de urma artefactelor din tezaurul României furate, pe 25 ianuarie, de la Muzeul Drents din Assen. Cei trei suspecţi reţinuţi în acest dosar sensibil refuză să spună ce au făcut cu obiectele furate, un coif şi trei brăţări de aur, iar un al patrulea suspect, care a fost identificat de autorităţi, nu a fost încă prins. Un detectiv de artă olandez crede că există un risc de 50% ca hoţii să fi topit deja artefactele de aur, alimentând emoţia şi temerile părţii române în legătură cu modul în care se va finaliza acest caz. Faptul că poliţiştii i-au arestat rapid pe suspecţi îi dă speranţă respectivului detectiv că hoţii nu au avut timp să facă asta, dar stăruinţa lor de a nu spune poliţiei unde sunt artefactele îl îngrijorează, scrie presa olandeză.
La Bucureşti, Corpul de control al primului ministru a verificat modul în care a avut loc împrumutul obiectelor de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti către muzeul Drents şi modul în care s-a derulat expoziţia. Raportul a relevat, pe de o parte, deficiențe sau lacune legislative în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural, iar pe de altă parte abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate. Astfel, verificările au scos la lumină faptul că măsurile și condițiile de securitate și pază antiefracție propuse de entitățile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate.
Situația a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens şi de lipsa de stabilire a atribuțiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice și entităților implicate în aprobarea exportului temporar. Analiza măsurilor de siguranță acceptate de Muzeul Naţional de Istorie pentru organizarea expoziției temporare la muzeul Drents din Olanda, prin comparație cu cele stabilite pentru expozițiile de la Madrid și Roma, a arătat că au fost mai puțin riguroase, cel puțin sub aspectul asigurării pazei cu personal specializat 24h/24h.
Pe de altă parte, demersurile privind organizarea unei expoziții în Olanda nu au fost supuse analizei și avizării formale a consiliului de administrație instituit la nivelul muzeului. Această conduită a constituit o abatere de la normele ce reglementează organizarea și funcționarea Muzeului Naţional de Istorie al României. Nu în ultimul rând, pentru unele dintre aceste bunuri ultima reevaluare în vederea asigurării s-a realizat în urmă cu mai mult de 14 ani, cu toate că, potrivit regulii, această operațiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani.
Rezultatul verificărilor a fost comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe acest fundal, ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunţat că va propune înăsprirea cadrului legislativ care reglementează condiţiile în care se pot realiza expoziţii în străinătate.
