Noi acţiuni anticorupţie
Direcţia Anticorupţie din România şi-a extins ancheta în, deja, celebrul dosar Microsoft.
Florentin Căpitănescu, 28.10.2014, 12:02
Distribuţia de excepţie, între care nouă foşti miniştri şi cunoscuţi oameni de afaceri, a transformat dosarul Microsoft în, poate, cel mai spectaculos caz din istoria judiciară a României post-comuniste. În mare, procurorii anchetează dedesubturile contractelor prin care, în mai multe guvernări de coloraturi diferite, sistemul de educaţie a fost beneficiarul unor licenţe IT, ca număr, cu mult peste nevoile reale, şi, ca preţ, dincolo de rezonabilul financiar.
În schimbul contractelor cu dedicaţie – altminteri, o practică deloc neobişnuită în politica de achiziţii a instituţiilor publice româneşti – , decidenţii ar fi primit comisioane care, susţin procurorii, s-ar fi învârtit în jurul milioanelor de euro. Aşa se face că întreaga afacere ar fi înghiţit zeci de milioane de euro din bugetul statului, în condiţiile în care sistemul de educaţie se confruntă cu subfinanţarea cronică. Ultimii pescuiţi în dosarul Microsoft sunt fostul ministru al comunicaţiilor Gabriel Sandu, primarul oraşului Piatra-Neamţ (centru-est), Gheorghe Ştefan, şi oamenii de afaceri Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş.
Din acest lot, Dorin Cocoş, deşi are reputaţia afaceristului de succes ce a preferat întotdeauna să aibă o prezenţă publică discretă, este considerat peştele cel mare. Perceput, ani buni, ca un apropiat al şefului statului, Traian Băsescu, Dorin Cocoş, aidoma multor aşa-zişi mari afacerişti băştinaşi, nu a stat departe de contractele cu bani publici, despre care, de-a lungul timpului, presa a scris că au stat la baza imperiului financiar pe care a reuşit să şi-l clădească.
Tot în dosarul Microsoft, la începutul lunii, preşedintele Traian Băsescu a dat avizul de începere a urmăririi penale în cazul a cinci miniştri – Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu. Pentru alţi trei, în prezent parlamentari – Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu şi Valerian Vreme – , DNA a cerut încuviinţarea Legislativului pentru începerea urmăririi penale. În cazul lui Dan Nica, eurodeputat în mandat, Direcţia a solicitat avizul Parlamentului European.
Pentru observatori, dosarul Microsoft încununează activitatea DNA din ultimii doi, trei ani, după ce, o bună bucată de vreme, instituţia, chiar dacă avea o cronică bună în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene, a lăsat impresia că nu se omoară cu firea în lupta cu marea corupţie, considerată, pe bună dreptate, cancerul din administraţia românească în ultimii 25 de ani.
