Noi discuţii despre „România educată”
Educaţia din România are nevoie de o reformă profundă - susţine clasa politică de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 06.12.2019, 11:43
În 2014, când
obţinea primul mandat de preşedinte al României, însuşi Klaus Iohannis, la bază cadru didactic, promitea
strategia naţională ‘România educată’. Lansat în dezbatere publică abia la
finele anului trecut, adică după patru ani de prim mandat, documentul a fost,
deja, demontat, cu argumente, de critici. Strategia este atât de vagă – spuneau
ei – încât nu va produce niciun fel de soluție concretă, zgomotele mai degrabă decât soluțiile
zugrăvind, în realitate, un mediu politico-social extrem de frământat.
Cu alte
cuvinte, mai grav decât starea actuală a învăţământului este lipsa unor măsuri
clare şi coerente pentru corectarea unei situaţii ce se perpetuează de ani buni.
Cel mai recent exemplu, de săptămâna aceasta, care denotă acest fapt mai mult
decât îngrijorător este rezultatul testelor PISA, efectuate o dată la trei ani,
la nivel mondial, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Reamintim
că, în lumina lor, adolescenţii români de 15 ani au obţinut cele mai slabe
rezultate din ultimii 9 ani la matematică, citire şi ştiinţe, 44% dintre ei
putând fi asimilaţi aşa-numiţilor ‘analfabeţi funcţionali’. Reacţia actualei
ocupante a portofoliului Educaţiei şi Cercetării, liberala Monica Anisie, a
şocat prin nonşalanţă – aceasta a afirmat că rezultatele la testele PISA nu sunt
prilej de îngrijorare.
A fost contrazisă rapid atât de şeful său direct,
premierul Ludovic Orban, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis. Joi, într-o
conferinţă de presă, acesta a
punctat că, dimpotrivă, contraperformanţele elevilor români trebuie să dea
serios de gândit, menţionând că educaţia are nevoie de o reformă profundă,
motiv pentru care a iniţiat proiectul ‘România educată’. Proiectul – a explicat
el – este, în continuare, în fază de dezbatere, odată aceasta încheiată, concluziile
urmând să fie prezentate şi partidelor politice de al căror sprijin politic va
fi absolută nevoie pentru ca măsurile ce se vor contura să fie puse în aplicare.
O condamnare pauşală sau o ştiruţă pe Facebook, aşa cum au încercat unii şi
alţii, nu ajută pe nimeni – a remarcat Klaus Iohannis, în replică voalată inclusiv la mesajul de pe reţeaua de
socializare al fostului premier şi comisar european Dacian Cioloş, în opinia
căruia preşedintele ar trebui să iniţieze un nou pact naţional pentru Educaţie,
care să prevadă, pe lângă procentul din PIB alocat obligatoriu, şi un acord
între toate partidele politice pentru păstrarea aceluiaşi ministru minimum
cinci ani, indiferent cât de des se succed guvernele şi indiferent de culoarea
politică a acestora. Da, aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit, dar
nu într-un mod electoralist, ci într-unul în care sistemul să fie reformat
profund – a răspuns Klaus Iohannis. Doar că, după europarlamentarele şi
prezidenţialele din 2019, vor urma, în 2020, localele şi parlamentarele.
