Opinii privind Legea salarizării unitare
Coaliţia la guvernare în România doreşte o lege a salarizării unice de la 1 iulie.
Roxana Vasile, 06.04.2017, 12:20
România europeană este, în multe privinţe, ţara paradoxurilor. În
sistemul de salarizare, de pildă, nu există niciun fel de ierarhie care să ţină
cont de importanţa muncii depuse, de parcursul şcolar şi universitar, de
vechime sau de experienţa profesională. Toate acestea au condus, de-a lungul timpului, la
anomalii în numeroase cazuri revoltătoare, greu de imaginat în alte state din
Uniunea Europeană.
Actualul Guvern de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti doreşte să
remedieze această stare de fapt prin elaborarea legii salarizării unitare din
sistemul bugetar. Mai precis, PSD vrea ca actul normativ să intre în vigoare
rapid, adică prin asumarea iniţiativei legislative, astfel încât angajaţii să
poată beneficia de majorarea veniturilor începând cu 1 iulie.
Preşedintele
social-democraţilor, Liviu Dragnea, a explicat că salariile vor creşte etapizat
în următorii cinci ani, iar calculele vor fi făcute în funcţie de salariul
minim pe economie: Până în 2020 este o suplimentare cu 32 de
miliarde, adică 56%, şi procesul continuă şi în 2021 şi 2022 pentru a se putea
ajunge la clarificarea completă, în aşa fel încât din 2023 să existe doar două
criterii şi anume, salariul minim la care se aplică coeficientul pentru fiecare
categorie socială.
În schimb, membru în mai micul partid partener la
guvernare, deputatul ALDE Varujan Vosganian crede că legea salarizării unitare
nu poate intra în vigoare mai devreme de 2018, pentru că are nevoie de
dezbateri mai ample în Parlament: 2017 nu cred că intră în sfera de
aplicabilitate a legii. Ea ar putea să intre în vigoare abia în 2018 şi să aibă
probabil o întindere de aplicabilitate până în 2022.
Opoziţia politică
contestă demersul Executivului şi apreciază că proiectul său este nerealist,
dat fiind că nu sunt bani pentru toate majorările avute în vedere.
La rândul
său, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că măririle salariale
sunt necesare, dar că ele trebuie ţinute sub control, dat fiind că România a
obţinut actualele echilibre economico-financiare cu mari sacrificii. Mugur Isărescu: Creşterile salariale sunt inevitabile. Ceea ce trebuie să facem noi
este să fim înţelepţi şi să le ţinem sub control într-o manieră rezonabilă,
corelată cu mai mulţi indicatori care, toţi, ţin de ceea ce se numeşte
echilibrul macroeconomic şi macrostabilitate financiară. Sunt bunuri de foarte
mare preţ, România le-a obţinut cu mari sacrificii şi ar fi o eroare să le
slăbim.
Foarte pe scurt, proiectul de lege al salarizarii unitare prevede,
de exemplu, că lefurile demnitarilor vor fi în vârful piramidei salariale. Cel
mai mult va câştiga preşedintele ţării, urmat de premier, preşedintii Camerelor
Parlamentului, al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justitie şi al CCR. Conform
viitoarei ierarhii, pe a doua poziţie se vor clasa rectorii, managerii de
spitale şi judecătorii, urmaţi de medicii-primari şi profesorii universitari.
Creşteri substanţiale se anunţă în Educaţie, Sănătate, Cultură, Armată sau
Diplomaţie.
