Pedepse mai mari pentru infracțiuni grave
România face încă un pas impotriva sclaviei și traficului de persoane.
Daniela Budu, 28.06.2024, 12:30
În România, pedepsele pentru sclavie şi trafic de persoane vor fi mai mari și nu vor mai putea fi suspendate, potrivit unei legi promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. Legea, adoptată pe 28 mai de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, are drept obiectiv combaterea traficului de persoane și a traficului de minori.
Astfel, noile reglementări elimină posibilitatea suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor de sclavie şi trafic de persoane, iar condamnările pentru aceste fapte pot ajunge la 15 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.
Mai mult, dacă infracţiunile în care sunt implicaţi minori sunt săvârşite de un funcţionar public, de un membru de familie sau de o persoană care se ocupă de creşterea copilului, pedepsele ajung şi la 20 de ani de închisoare. Legea sancţionează cu privarea de libertate între trei şi zece ani şi producerea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea şi punerea la dispoziţie în orice mod de materiale pornografice cu minori.
În plus, va fi pedepsită cu cinci ani de închisoare vizionarea unor astfel de imagini şi de la unu la trei ani de închisoare accesarea fără drept de materiale pornografice cu minori prin intermediul sistemelor informatice sau prin alte mijloace de comunicaţii electronice.
Potrivit documentului, sunt pedepsite şi tentativele de comitere a infracţiunilor de sclavie şi trafic de persoane, iar consimţământul victimelor nu constituie cauză justificativă. Această lege nu este singura măsură luată de România pentru a combate acest flagel.
La București a fost lansată, recent, și Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2028, care își propune să reducă acest fenomen, să identifice victimele, să le ofere asistență și să pedepsească traficanții. Autoritățile susțin că, faţă de începutul anilor 2000, ţara a făcut progrese semnificative în eforturile de combatere a fenomenului, atât în crearea cadrului legal, cât şi în organizarea instituţională necesară, însă recunosc că mai sunt lucruri de făcut.
Cel mai recent raport anual asupra traficului de persoane realizat de Departamentul de Stat al SUA vara trecută menționa că România nu îndeplinea standardele minime în privința luptei împotriva traficului de persoane. Documentul arăta, totodată, că justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România s-au dovedit mai degrabă „de partea” traficanților și, în același timp, extrem de dure cu victimele.
Un alt raport, publicat, anul acesta, de International Justice Mission, organizație internațională care luptă împotriva vulnerabilității victimelor traficului de persoane, sublinia că modificările legislative în domeniu „nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat”.
Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP), de la înființarea agenției, în 2005, adică în 19 ani, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane și au existat aproximativ 4.000 de condamnări.
