Planuri de europarlamentar
Cei 32 de europarlamentari români, aleşi în scrutinul de duminică, îşi schiţează, deja, agenda politică pentru mandatul de la Bruxelles.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.05.2014, 11:57
Aleşi acum cinci ani, la primul euroscrutin cu participare românească după admiterea ţării în Uniune, în 2007, au fost o seamă de politicieni români despre care nu s-a mai auzit, practic, nimic de-a lungul întregului mandat. Au preferat să-şi încaseze lefurile – fabuloase, la standarde româneşti – fără să facă nimic şi să iasă, la fel de discret, din scenă, odată cu expirarea mandatelor.
Alegerile de luna aceasta pentru noul Legislativ comunitar au mai triat reprezentanţii României. Listele partidelor importante au fost deschise de persoane care n-au mers la Bruxelles degeaba, iar realegerea e validarea cea mai convingătoare a prestaţiei lor politice. Aflaţi la al doilea mandat, o parte dintre eurodeputaţii români spun că-şi vor păstra obiectivele majore. Astfel, capul listei social-democrate, Corina Creţu, promite să apere interesele cetăţenilor români, ţintă a retoricii xenofobe a partidelor extremiste: “Pentru că este un context dificil, când aproape 30% din componenţa Parlamentului European este format din forţe extremiste care şi-au făcut o ţintă din cetăţenii români, lucrătorii români, România, trebuie să apărăm drepturile acestora.”
Pasionată de tematica securităţii continentale, liberala Norica Nicolai anunţă că va rămâne membră a Comisiei de Apărare din Parlamentul European, unde va susţine elaborarea unei politici comune în domeniu: “Uniunea trebuie să ia în considerare şansele pe care i le dă Tratatul de la Lisabona. Sunt două clauze care îi permit o politică comună de apărare. S-a văzut cât de vulnerabili suntem în faţa oricărui risc. Într-o lume globală, în politici regionale, nu mai poţi trăi singur, ai nevoie de participarea tuturor, să pui alături compentenţe, capabilităţi.”
Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, membru al Grupului Popular European, spune că şi-ar dori pentru România o pondere politică pe măsura celei demografice şi teritoriale: “Spunem de multe ori că suntem a şaptea ţară în UE, dar nu suntem în acest moment a şaptea ţară în ceea ce priveşte influenţa sau putere de a valorifica interesele ţării în Parlamentul European şi instituţiile europene. Deci, trebuie să avansăm şi din acest punct de vedere.”
Afiliat tot PPE, Cristian Preda (Mişcarea Populară) vrea să-şi continue activitatea în Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului: “Îmi propun ca toate obiectivele pe care cetăţenii români le-au auzit de la mine în campanie, şi anume intrarea în Schengen, intrarea în zona euro, participarea României la procesul de consolidare a economiei europene să fie realizate.”
Realeşi sau debutanţi, eurodeputaţii români sunt obligaţi, spun comentatorii, să-şi dozeze atent prestaţia, astfel încât să răspundă şi aşteptărilor electoratului din ţară, şi partidelor care i-au pus pe liste, dar şi condiţiei de legislator comunitar.
