Previziune în scădere de la Comisia Europeană
Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024, iar deficitul va ajunge la 8% din PIB, avertizează Comisia Europeană.
Mihai Pelin, 18.11.2024, 11:59
Estimarea de creștere economică a României a fost recalculată de Comisia Europeană (CE), cu mult sub valoarea stabilită inițial. În prognoza publicată în primăvara acestui an, estimarea era că va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. Într-un document recent, însă, CE precizează că ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera uşor până la 2,5% în 2025.
Pe parcursul acestui an, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid.
Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală, precizează CE.
Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul bugetar al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 şi să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB, în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că acesta ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025. Potrivit CE, deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta.
O veste bună este că inflaţia este aşteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuşi, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor, avertizează CE. În ciuda încetinirii economice, cererea de muncă rămâne puternică, iar rata şomajului va fi de 5,5% în 2024 şi 2025 şi de 5,4% în 2026. Totodată, datoria publică este aşteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% până în 2026.
Prognoza nu include niciun impact al potenţialelor măsuri de reducere a deficitului bugetar ale guvernului asupra veniturilor sau cheltuielilor, măsuri incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu, pe care România l-a prezentat CE în octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate de către guvern în această etapă, subliniază raportul.
Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în cadrul bugetului pentru 2025. În ultimul său raport și FMI a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.
