Previziuni economice de iarnă
Tendinţa de încetinire a economiei româneşti va continua atât în acest an cât şi anul viitor, estimează Comisia Europeană
Ştefan Stoica, 14.02.2020, 11:30
România a consemnat o creştere economică de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018, arată previziunile economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană. Cifrele prezentate de executivul comunitar arată că tendinţa de încetinire a economiei va continua atât în acest an cât şi anul viitor. Aceasta, deşi estimările sunt mai optimiste decât prognozele anterioare. Comparativ cu previziunile publicate în noiembrie, Comisia Europeană şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României, în condiţiile în care în toamnă miza pe o creştere de 3,6% în 2020 şi un avans de 3,3% în 2021, iar în prezent prognozează un avans de 3,8% pentru acest an respectiv 3,5% pentru anul viitor.
În rândul celor 27 de state membre UE, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât România. Executivul comunitar aminteşte că România a atins un vârf de creştere de 7,1% în anul 2017, urmat de o încetinire constantă, la 4,4% în 2018 şi 3,9% în 2019.
Creşterea reală a PIB-ului este preconizată să rămână robustă anul acesta şi anul viitor, iar stimulentele fiscale semnificative planificate pentru acest interval sunt aşteptate să dea un nou impuls consumului privat şi de asemenea să stimuleze importurile, consideră Comisia. Potrivit acesteia, investiţiile sunt aşteptate să rămână la un nivel solid în 2020, sprijinite de construcţii şi de o mai bună utilizare a fondurilor europene. Inversarea, la începutul anului, a măsurilor introduse în luna decembrie 2018 cu privire la suprataxarea băncilor şi a firmelor din sectorul energiei este aşteptată să favorizeze investiţiile private, subliniază Comisia Europeană.
În paralel, Executivul comunitar prognozează că inflaţia va continua să se reducă în România, de la o medie de 3,9% în 2019 urmând să scadă la 3,4% în 2020 şi la 3,3% în 2021. Comisia Europeană avertizează că politica fiscală va fi factorul crucial care va influenţa evoluţia creşterii economice în 2020 şi 2021. Astfel, o continuare a politicilor fiscale expansioniste care să agraveze dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor şi ar duce la costuri mai mari de finanţare.
În sens invers, debutul unei consolidări fiscale, de care este atât de mare nevoie, ar contribui la reducerea dezechilibrelor acumulate dar ar duce şi la o creştere economică oarecum mai mică de-a lungul intervalului de prognoză, este de părere executivul UE. Potrivit acestuia, imprevizibilitatea legislativă sau deteriorarea deficitului fiscal ar putea afecta, de asemenea, mediul de afaceri din România şi ar avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii.
În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia a anunţat că ritmul de creştere al Produsului Intern Brut în zona euro ar urma să rămână stabil, la 1,2%, în 2020 şi 2021. Pentru acelaşi interval, la nivelul UE, ritmul de creştere este preconizat să se reducă uşor la 1,4%.
