Procedură de deficit excesiv împotriva României
Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv pentru România.
Ştefan Stoica, 05.03.2020, 12:22
Inevitabilul
s-a produs: Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv pentru
România. Anunţul a fost făcut de ministrul de Finanţe în exerciţiu, Florin
Cîţu, desemnat să formeze viitorul guvern. La jumătatea lunii februarie, un
raport al executivului comunitar constata că Bucureştiul nu respectă criteriul
deficitului definit în Tratat şi limitat la 3 procente din PIB şi că
deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.
Conform
prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns
la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi la 6,9% în 2021.
Majorarea estimărilor de deficit se bazează, în principal, pe preconizata
creştere cu 40% a pensiilor, programată pentru luna septembrie 2020, şi pe o
nouă recalculare a acestora prevăzută pentru septembrie 2021.
Legea pensiilor este
principalul factor al prognozatei creşteri rapide a deficitului guvernamental
şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale, arată Comisia, în linie, de
altfel, cu avertismentele repetate ale analiştilor şi experţilor autohtoni.
Aceştia nu s-au sfiit să vorbească despre un posibil seism bugetar în cazul în
care majorarea pensiilor se va acorda în procentul prevăzut, şi nu eşalonat.
În
plus – mai afirmă Comisia Europeană – între decembrie 2019 şi ianuarie 2020,
autorităţile de la Bucureşti au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat
alocaţiile pentru copii. Cu alte cuvinte, au exercitat o presiune suplimentară
asupra bugetului, animate în mod iresponsabil de populism, potrivit aceloraşi
specialişti. Există, totuşi, veşti bune: România are pus la punct un plan sustenabil
şi credibil de reducere a deficitului, negociat şi acceptat de Comisia
Europeană, a subliniat ministrul Cîţu.
În urmă cu o lună, autorităţile române
au trimis la Bruxelles o scrisoare în care susţin că deteriorarea deficitului
bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de
personal, cu asistenţa socială şi investiţiile, în timp ce veniturile au rămas
în mare parte neschimbate ca pondere din PIB.
De asemenea, Bucureştiul subliniază
că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 indică ajustarea
graduală a deficitului bugetar pe termen mediu, chiar dacă va rămâne peste
valoarea de referinţă de 3% din PIB până în 2021. UE recomandă României să
întreprindă măsuri pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv până în
2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 şi
2,8% pentru 2022.
Potrivit ministrului de finanţe, în discuţiile cu
reprezentanţii Comisiei Europene a fost subliniat angajamentul ferm al
Guvernului României pentru o politică fiscală responsabilă şi sustenabilă, dar
şi faptul că reducerea deficitului ar trebui să se facă într-o manieră care să
nu pună în pericol creşterea economică. Propunerea de recomandare a Consiliului
Uniunii Europene urmează să fie discutată şi adoptată în reuniunea Consiliului
Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 17 martie.
