Proceduri pentru securitatea spaţiului aerian
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării reunit, joi, la Bucureşti, a stabilit acţiunile de urmat şi lanţul de comandă în cazul încălcării spaţiului aerian al României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 26.09.2025, 11:33
Tot mai multe state europene aflate pe Flancul estic al Uniunii Europene şi al NATO iau măsuri pentru contracararea dronelor ruseşti, care intră tot mai des în spaţiul aerian aliat. La Bucureşti, Consilul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, joi, actele normative care completează măsurile de protecţie împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord care pătrund neautorizat în spaţiul aerian naţional. Astfel, au fost puse la punct nu doar cerinţele tehnice ale echipamentelor şi sistemelor care vor acţiona împotriva dronelor, dar a fost stabilit şi lanţul de decizie pentru executarea măsurilor necesare doborârii acestor aparate.
În ceea ce priveşte aeronavele cu pilot, care intră fără permisiune în spaţiul aerian al României, folosirea armamentului pentru doborârea acestora este o decizie care trebuie luată „în ultimă instanţă”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa CSAT.
Ionuţ Moşteanu: „Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României, şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care rămâne decizia de doborâre la ministru, ca şi până acum.”
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit şi că toate instituţiile din Sistemul Naţional de Apărare pot defini o listă de obiective ce trebuie protejate împotriva dronelor, listă care se actualizează în funcţie de realităţi şi care poate cuprinde şi obiective temporare. Ionuţ Moşteanu a explicat că un astfel de obiectiv temporar poate fi, de exemplu, o clădire în care are loc o reuniune importantă la care participă şefi de stat sau premieri. Ministrul Apărării a amintit şi de situaţia recentă din Polonia, când 19 drone ruseşti au intrat neautorizat în spaţiul său aerian, câteva dintre acestea fiind doborâte de patrulele aeriene ale NATO. El a precizat că statele trebuie să se echipeze mai bine şi să fie pregătite pentru a se putea confrunta cu astfel de situaţii. Iar numărul situaţiilor de acest tip este în creştere.
De câteva zile, Danemarca este vizată de ceea ce autorităţile de acolo numesc „un atac hibrid de origine necunoscută”, care a dus la închiderea a două aeroporturi din capitala Copenhaga. De asemenea, de la începutul acestei luni, România şi Estonia au denunţat încălcări ale spaţiului lor aerian de către aparate de zbor ruseşti. În cazul României, o dronă rusească a survolat aproximativ 50 de minute spaţiul aerian naţional, după care s-a îndreptat către Ucraina. În aceste condiţii, miniştrii europeni ai Apărării din statele de pe Flancul estic, mai puţin din Ungaria, discută cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, despre crearea unui „zid antidrone”, proiect care va fi implementat în colaborare cu NATO.
Marţi, secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, a atenţionat Rusia că NATO va folosi toate instrumentele militare şi nemilitare pentru a se apăra în faţa a ceea ce a numit comportamentul iresponsabil în creştere al Moscovei.
