Propunere de premier la Chişinău
Joi seara, târziu, preşedintele Rep. Moldova, Nicolae Timofti, l-a desemnat prim-ministru pe Ion Păduraru, actualul şef al Administraţiei Prezidenţiale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 15.01.2016, 13:10
De profesie jurist, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti din
2012 şi fost ministru al Justiţiei, noul premier desemnat Ion Păduraru este
ultima şansă pentru evitarea unui deznodământ considerat, de altfel, tot mai
probabil de majoritatea analiştilor de la Chişinău.
Dacă un nou Executiv nu este instalat până pe 29 ianuarie, preşedintele e
obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe organizarea de alegeri legislative
anticipate. Ar fi epilogul lungii agonii a unei clase politice pe care aceiaşi
analişti nu se sfiesc s-o numească incompetentă, coruptă, iresponsabilă.
În
2014, Republica Moldova era considerată premianta Parteneriatului Estic, prin
care Uniunea Europeană încearcă să inoculeze valorile occidentale fostelor
republici sovietice ieşite de pe orbita Moscovei. Chişinăul încheia atunci cu
Bruxellesul acorduri de asociere şi liber-schimb, iar premierul care obţinea,
astfel, recunoaşterea reformelor pe care le promovase, Iurie Leancă, declara că
republica ar putea deveni membră a UE în 2020. După alegerile de pe 30
noiembrie 2014, însă, nimic n-a mai funcţionat la Chişinău. Deşi partidele
declarat pro-occidentale – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – au câştigat
scrutinul, iar stânga pro-moscovită – socialistă şi comunistă – a rămas în
opoziţie, învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze succesul. Brusc
dezagreat de propriii colegi, Leancă a fost înlocuit la şefia Guvernului de un
tânăr om de afaceri, Chiril Gaburici, nevoit să demisioneze după nici jumătate
de an, fiindcă-şi falsificase diploma de bacalaureat.
Următorul premier,
liberal-democratul Valeriu Streleţ, a rezistat şi mai puţin. După trei luni, el
a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de filoruşi, dar votată şi de
PD. Perceput mai curând drept un tehnocrat, multi-milionarul şi ex-premierul
efemer din 1999 Ion Sturza n-a obţinut votul de învestitură. Pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc nu l-a
acceptat preşedintele Timofti. Propus de PD şi sustinut de o majoritate eterogenă, care
mergea de la liberali până la foşti comunişti, acesta e frecvent calificat
drept oligarh şi a fost in mai multe rânduri acuzat de implicare în activităţi
ilegale.
În timp ce Rusiei nu-i rămâne decât să
jubileze pentru această criză prelungită, pe care nici măcar n-a fost nevoie
s-o stimuleze, partenerii occidentali ai Chişinăului nu-şi ascund consternarea.
România, primul susţinător al aspiraţiilor de integrare ale statului vecin, e
şi prima îngrijorată.
Diplomaţia de la Bucureşti nu oboseşte să repete
că se impune formarea cât mai rapidă a unui guvern care să asigure stabilitatea
şi aplicarea reformelor necesare pentru revigorarea parcursului european. Iar
ministrul de externe, Lazăr Comănescu, şi asistentul secretarului american de stat
pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, şi-au exprimat, la unison, în cursul
unei întâniri informale în Lituania, preocuparea faţă de situaţia de la
Chişinău.
