Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor
Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și contextului european.
Eugen Cojocariu, 31.05.2017, 21:46
Modificarea Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și contextului european marcat de mobilitatea și libera circulație la nivelul UE, potrivit unor acte normative adoptate miercuri, 31 mai, de Guvernul României la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Guvernul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Principalele elemente de noutate:
– s-a completat definiția termenului români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spaţiul cultural şi identitar românesc;
– s-a introdus prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință;
– cadrul legal a fost adaptat la atribuțiile MRP de a facilita reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, conform viziunii din Programul de guvernare;
– a fost prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorități tematice și geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern;
– s-a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituția având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru:
a) promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă;
b) susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România;
c) promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;
d) elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;
e) facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură;
f) oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România;
g) realizarea de studii privind diaspora.
Congresul Românilor de Pretutindeni
– din 3 în 3 ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare;
– modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
– Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, MRP, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.
Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020
De asemenea, Guvernul a aprobat miercuri, prin Hotărâre, Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020. Prioritățile Strategiei sunt:
1. Limba română – Educație și Comunicare;
2. Extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română;
3. Promovarea valorilor culturale și spirituale românești;
4. Consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni;
5. Creșterea coeziunii mediului asociativ.
Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:
– apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Susținerea procesului de integrare a românilor în țările unde trăiesc, studiază sau muncesc;
– creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă;
– sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilitățile tuturor ministerelor și autorităților implicate în implementarea Strategiei.
Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
Elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.
