Raport de ţară al Comisiei Europene

Amestec de lumini şi umbre în ultimul Raport semestrial de ţară elaborat de Comisia Europeană pentru România.

Bogdan Matei, 23.02.2017, 13:00

Radiografie
cutumiară a ţărillor membre, rapoartele semestriale ale Comisiei Europene
analizează progresele ori restanţele în domenii cheie, de la economie şi
politici sociale la educaţie sau justiţie. Analizele arată că, în majoritatea
statelor membre, redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor
şomajului, deşi acestea sunt, încă, peste nivelurile înregistrate în perioada
dinaintea crizei.

Pentru România, care a aniversat, pe 1 ianuarie, exact un
deceniu de la admiterea în Uniunea Europeană, raportul salută situaţia
economică şi politicile sociale, dar exprimă temeri privind posibila depăşire a
deficitului de 3% din PIB şi punerea în pericol a progreselor înregistrate în
lupta împotriva corupţiei. Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit în 2016, sistemul
bancar este bine capitalizat, iar lichidităţile rămân la un nivel confortabil.

Raportul executivului comunitar arată că, în ultimii doi ani, România a avut o
creştere economică susţinută, care a atins un vârf de 4,9% în 2016. Scăderile
semnificative de taxe au determinat, însă, creşterea, anul trecut, a
deficitului bugetar la 2,8% din Produsul Intern Brut, iar acesta este estimat
să depăşească 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Piaţa muncii s-a consolidat,
salariile au crescut, iar şomajul a scăzut. Nivelul sărăciei, unul dintre cele
mai mari din Uniune, este în scădere, dar inechităţile sociale persistă, în
special pentru tineri, familiile cu mulţi copii, persoanele cu dizabilităţi,
populaţia romă sau cea din mediul rural.

În ceea ce priveşte sănătatea, au fost
lansate măsuri de reformă în 2016, dar sistemul suferă de ineficienţă şi de
corupţie, iar oamenii au acces limitat la asistenţa medicală, în special la
sate. În educaţie, raportul subliniază măsuri insuficiente pentru prevenirea
abandonului şcolar şi acces redus în învăţământul superior pentru tinerii de la
ţară. Şi reformele în administraţia publică au fost accelerate în 2016, dar şi
pe acestea experţii comunitari le consideră, încă, insuficiente.

Corupţia, mai
spune raportul, persistă în toate domeniile şi rămâne un obstacol pentru
afaceri. Deşi, în ultimii ani, a făcut eforturi în combaterea acestui flagel,
România pune, acum, în pericol toate progresele făcute în domeniu – avertizează
Bruxellesul, exemplificând cu ordonanţele de urgenţă prin care, abia învestit,
Guvernul PSD-ALDE a încercat, recent, modificarea codurilor penale, percepută
ca o încercare de a exonera de răspundere penală personaje influente din
politică şi din administraţia centrală şi locală. Măsura a fost, în cele din
urmă, abandonată, dar numai după atenţionările partenerilor occidentali, după
criticile opoziţiei şi presei şi, mai ales, după protestele vehemente a sute de
mii de români ieşiţi în stradă, deopotrivă, la Bucureşti, în provincie şi în
diaspora.