Raport trimestrial privind inflaţia
Chiar dacă în octombrie inflaţia anuală s-a redus puţin şi, potrivit multor analişti vârful de creştere ar fi fost depăşit, BNR consideră că ea va continua să mai urce puțin.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 15.11.2022, 11:57
Banca
Naţională a României anticipa, în mai 2022, o inflaţie de 12,5% pentru
sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru finalul anului viitor, pentru ca trei
luni mai târziu estimările să indice valori în creștere, respectiv o inflaţie
de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru finele lui 2023. Acum, banca
centrală avansează din nou cifre în creștere, majorând la 16,3% prognoza de
inflaţie pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru sfârşitul anului viitor,
urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la aproximativ 4%. Ritmul
scumpirilor s-a mai temperat de la o lună la alta, spun specialiștii BNR, dar
în continuare vor fi diferenţe semnificative faţă de perioadele similare din
anul trecut, iar reducerea inflației va veni pe măsura scăderii presiunii
factorilor care au determinat creşterile de preţuri.
Conform raportului
trimestrial asupra inflaţiei, publicat luni de BNR, acest scenariu este marcat
de multiple riscuri, cele mai importante fiind efectele războiului din Ucraina
sau evoluţiile preţurilor materiilor prime şi bunurilor, în special la energie
şi alimente. Guvernatorul Mugur Isărescu: În ceea ce priveşte efectele războiului din Ucraina, am adoptat o
poziţie, spunem noi, uşor pozitivă, nu optimistă. Ele se vor resorbi treptat,
nu vedem înrăutăţiri masive. La preţurile materiilor prime, avem datele care să
ne arate o anumită stabilizare a cotaţiilor. Blocajele lanţurilor globale de
valoare adăugată le vedem într-o disipare treptată a sincopelor, situaţia
epidemiologică – nu avem date care să ne confirme o resurgenţă a infecţiilor
COVID, iar mixul de politici macroeconomice este pozitiv. Am lucrat până acum
bine cu guvernul, vedem o continuare a normalizării politicii monetare.
Mugur Isărescu
a mai precizat că majorările de dobândă-cheie ale BNR s-au situat în zona celor
ale băncilor centrale din regiune. Dobânzile nu sunt foarte mari în România
comparativ cu alte state, leul fiind una dintre cele mai stabile monede din
regiune, a explicat guvernatorul, pentru că dacă şi deprecierea monedei
naţionale ar fi adus presiuni inflaţioniste, situaţia creşterii preţurilor ar
fi fost mult mai dificilă, aşa cum arată exemplul Ungariei.
În România, dobânzile au crescut eşalonat, BNR dorind inclusiv să
dea timp celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de rată de
dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative sau foarte mici a trecut,
a mai spus Mugur Isărescu. Totodată, guvernatorul s-a declarat încrezător
că economia României va înregistra anul viitor doar o încetinire a creşterii şi
nu o recesiune tehnică – scăderea Produsului Intern Brut două trimestre
consecutiv, dar că aceste evoluţii depind, în principal, de capacitatea
Guvernului de a atrage bani europeni.
