Reacţii după ameninţările Rusiei
Ameninţarea de a utiliza forţa împotriva unui stat al NATO este inadmisibilă – declară ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
Roxana Vasile, 23.03.2015, 12:56
La finele anului trecut, Kremlinul publica o nouă versiune a doctrinei militare a Rusiei, aprobată de preşedintele Vladimir Putin, care includea consolidarea capacităţilor militare ale NATO şi proiectul scutului antirachetă din Europa de Est printre ameninţările la adresa securităţii ţării. Nicio asigurare venită din partea nord-atlanticilor – că sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci are rol exclusiv defensiv – nu a putut îndepărta temerile Moscovei, care a înţeles să recurgă la ameninţări mai mult sau mai puţin voalate.
Cele mai recente au fost făcute, la sfârşitul săptămânii trecute, de ambasadorul rus în Danemarca. Într-un articol apărut în presa de la Copenhaga, Mihail Vanin a spus că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice şi a ameninţat că navele militare daneze riscă să fie atacate cu rachete nucleare, dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, aşa cum intenţionează să facă. «Comentariile ambasadorului Moscovei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita» – a reacţionat ministrul danez de externe, Martin Lidegaard.
NATO, la rândul său, a punctat că îşi va apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. Şi reprezentantul diplomaţiei americane la Copenhaga a condamnat afirmaţiile diplomatului rus. Iar ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, declarându-se solidar cu Danemarca, a subliniat că ameninţarea de a utiliza forţa împotriva unui stat al NATO este inadmisibilă. Sistemul de apărare antirachetă este numai pentru auto-apărare, aşa cum este definită de Carta ONU, şi nu are nimic de a face cu Rusia – a precizat şeful diplomaţiei române, o asigurare similară fiind reiterată şi de ministrul apărării de la Bucureşti, Mircea Duşa.
Când a devenit parte a scutului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, România a fost supusă unor presiuni foarte mari. La fel este şi Polonia sau orice altă ţară care va dori să se alăture acestui proiect defensiv – a anticipat, la Bruxelles, comandantul forţelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove. Între timp, pe fondul anexării de către Rusia, anul trecut, a peninsulei ucrainene Crimeea şi al conflictului armat din estul Ucrainei, de care Moscova nu ar fi străină, atât NATO, cât şi Federaţia Rusă desfăşoară exerciţii militare de amploare.
Numai săptămâna trecută, Alianţa a desfăşurat în Marea Neagră un exerciţiu naval la care a participat şi România. Au fost exerciţii aliate şi în vestul şi nordul Europei, în Marea Britanie, Norvegia şi Germania. Cât despre Rusia, aceasta a planificat, între altele, ample manevre militare neanunţate în regiunea sa arctică europeană. Totul la vedere, cu tabere aflate, practic, faţă în faţă!
