Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti
Criza politică de la Bucureşti nu a rămas fără ecouri în presa internaţională şi nici fără consecinţe, în plan intern, asupra mediului economic si a celui financiar-bancar.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 17.01.2018, 13:00
Social-democraţii români, aflaţi
la putere de doar un an, alături de acolitul junior ALDE, au reuşit
contraperformanţa să-şi devoreze doi premieri. Criza internă din PSD, ca
expresie a neînţelegerilor dintre liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, şi cei
doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, pe care el însuşi i-a propus,
s-a transformat, aşadar, într-o criză guvernamentală de proporţii, cu toate
ponoasele asociate.
Astă-vară,
de Grindeanu, social-democraţii au scăpat după un artificiu unic în istoria
post-comunistă a României. Atunci, PSD şi-a dărâmat propriul Cabinet prin
moţiune de cenzură. Săptămâna aceasta, cu Tudose în rolul victimei, lucrurile
au mers mai simplu. El şi-a dat demisia fără tam-tam, chiar dacă disensiunile
cu Dragnea ajunseseră la apogeu. Picătura care a umplut paharul – spun
comentatorii – a fost refuzul lui Tudose de a mai colabora cu ministrul de
Interne, Carmen Dan, o protejată a lui Dragnea, după un revoltător scandal de
pedofilie în Poliţie.
Plecarea lui Tudose nu a trecut neobservată în presa
internaţională. BBC notează că după ce
partidul politic din care facea parte Mihai Tudose i-a retras susţinerea,
premierul a afirmat că demisioneaza cu capul sus. Partidul
a fost dominat de lupta pentru putere, care a condus şi la retragerea
predecesorului său, Sorin Grindeanu, în iunie, mai comentează BBC. La
rându-i, Reuters scrie că tensiunile dintre Tudose şi presedintele
partidului, Liviu Dragnea, au erupt săptămâna trecută, când premierul i-a cerut
ministrului de Interne, un aliat apropiat al lui Dragnea, să demisioneze,
acuzand-o public de minciună. Dragnea menţine un control ferm atât asupra
partidului aflat la guvernare, cât şi asupra Guvernului, conchide Reuters.
Pe de altă parte, ca o consecinţă naturală, moneda naţională – leul – a scăzut la cel mai jos nivel în raport cu
euro. Tot de o coborâre accentuată se poate vorbi şi în cazul principalilor indici bursieri.
Instabilitatea politică generează un sentiment de îngrijorare în mediul
economic şi este bine ca astfel de situaţii să fie rezolvate cât mai rapid cu
putinţă, spun reprezentanţii sistemului bancar.
Preşedintele Asociaţiei Române
a Băncilor, Sergiu Oprescu: În mod evident, pieţele iau în
calcul, în astfel de momente, ceea ce se întâmplă din punct de vedere al
stabilităţii şi predictibilităţii. Bineînţeles că acest lucru se traduce în mod
normal într-o îngrijorare. Noi sperăm ca aceste situaţii de predictibilitate
mai redusă să fie cât mai scurte. Orice formă de a clarifica situaţiile
politice mai puţin clare, cum este cea de faţă, nu face decât să aducă un plus
de încredere, să spunem, din punct de vedere al jucătorilor de pe piaţă şi un
plus de încredere din punct de vedere al investitorilor.
În perioada
imediat următoare, rămâne de văzut cum se vor mişca lucrurile în mediul
economic şi cel financiar-bancar, mai ales dacă, politic, apele nu se vor calma
repede.
