Reglementări europene privind muncitorii detaşaţi
Parlamentul European este pregătit de negocieri cu statele membre privind Directiva muncitorilor detaşaţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 27.10.2017, 11:52
Parlamentul European este pregătit de negocieri cu statele membre privind Directiva muncitorilor detaşaţi. Unda verde din partea Legislativului comunitar a venit după ce, luni, miniştrii muncii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reformării acestei Directive. Discuţiile ar putea începe în luna noiembrie, în speranţa de a se ajunge la un compromis, însă ele nu se anunţă deloc uşoare! Reforma privind regulile aplicabile muncitorilor detaşaţi are ca obiectiv o mai bună protejare a acestora şi o competiţie corectă între companii. Lucrurile se mişcă în direcţia corectă, dar diavolul stă în detalii. – s-a spus în Parlamentul European. Un lucrător detaşat este un angajat trimis temporar de angajatorul său să ofere servicii în alt stat membru al Uniunii Europene.
În 2015, circa 2 milioane de persoane aveau acest statut, detaşările fiind mai frecvente în sectoare-cheie precum construcţiile, educaţia, sănătatea, serviciile sociale şi serviciile pentru afaceri. Potrivit Directivei din 1996, o firmă îşi poate trimite lucrătorii la muncă, pe perioadă determinată, în alte ţări, plătind pentru ei contribuţiile sociale la fel ca în ţara de origine. Extinderea spre Est a Uniunii a dus la folosirea masivă a acestei prevederi de către firme din statele din regiune. Or, obiectivul unei reformări a Directivei este mai buna protejare a angajaţilor faţă de dumpingul salarial şi social.
De aceea – aşa cum au convenit, luni, miniştrii muncii, detaşările ar putea fi limitate, pe viitor, la maximum 12 luni, cu posibilitatea de prelungire, în cazuri excepţionale, până la 18 luni. Doar domeniul Transporturilor ar urma să nu se supună noilor reglementări, până la adoptarea unei reforme consacrate special acestui sector. Miniştrii din Polonia şi Ungaria au votat împotriva acordului. La fel şi Letonia şi Lituania, în timp ce Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia s-au abţinut.
În schimb, România, care are mulţi lucrători detaşaţi, a votat în favoarea modificărilor. Numeroşi sunt cei care cred că era de aşteptat ca marile economii din Vestul Europei să spună la un moment dat un ‘nu’ hotărât modului considerat şmecheresc în care unii angajatori exploatează forţa de muncă din fostul bloc răsăritean: lucrătorii sunt angajaţi pe salariul minim în ţările lor de origine, li se mai dau ceva bani de buzunar şi sunt detaşaţi.
Alţii văd în recenta decizie a miniştrilor o bătălie din care România, de pildă, iese, perdantă. Ei pun girul pe care Bucureştiului şi l-a dat pentru acord pe seama unei cedări în faţa Franţei. Preşedintele ei, Emmanuel Macron, este cel care a cerut insistent modificarea condiţiilor actuale pentru muncitorii detaşaţi, compatrioţii săi plângându-se, adesea, că esticii le fură locurile de muncă. De altfel, mai mulţi lideri vest-europeni cer ca lucrătorii detaşaţi să aibă salarii egale cu ale angajaţilor locali pe perioada în care lucrează într-o altă ţară membră a Uniunii Europene.
