Reglementări legislative contestate
Scena publică de la Bucureşti e dominată de disputele Putere-Opoziţie şi politicieni-magistraţi.
Bogdan Matei, 30.01.2020, 12:50
Instalat în noiembrie, după demiterea, prin moţiune de cenzură, a cabinetului PSD Viorica Dăncilă, Guvernul monocolor PNL condus de Ludovic Orban e foarte vulnerabil. Ponderea parlamentarilor liberali e de numai circa 20% şi, adesea, nici voturile partenerilor din USR ori PMP nu sunt suficiente pentru a-şi promova proiectele. Dependent de susţinerea punctuală şi selectivă a unor majorităţi conjucturale, Executivul a preferat să-şi asume, cu repetiţie, răspunderea pentru modificări legislative. Ultima dintre acestea, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a încins, din nou, atmosfera.
Ca şi alte voci din politică sau din societatea civilă, premierul Orban spune că modificarea legislaţiei electorale a fost impusă de necesitatea de a conferi mai multă legitimitate edililor. Actuala formulă, în care câştigă candidatul cu cele mai multe voturi din primul tur, a condus la situaţii stranii, precum la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial, unde actualul primar a fost votat de numai 9% din electorat.
PSD a blocat în comisia parlamentară specială proiectul de lege şi a anunţat că depune moţiune de cenzură, susţinută şi de UDMR, care vrea să-şi conserve monopolul politic în numeroase localităţi din Trasilvania. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că premierul nu ar fi trebuit să vină în Parlament pentru a-şi asuma răspunderea, după ce Curtea Constituţională a decis, deja, că un atare procedeu e neconstituţional când se referă la documente aflate în dezbaterea Legislativului. El a adăugat că, dacă moţiunea de cenzură nu va fi adoptată, PSD va sesiza Curtea. Social-democraţii s-au plâns şi Comisiei de la Veneţia, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Parlamentul European, în schimb, a respins solicitarea PSD ca problema să fie discutată în plenul de la Strasbourg.
Dacă schimbarea legislaţiei electorale încaieră partidele, abrogarea aşa-numitelor pensii speciale opune politicienii magistraţilor. Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 247 de voturi pentru şi niciunul contra, eliminarea pensiilor de serviciu pentru parlamentari, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor. Mai sunt vizaţi funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi personalul aeronautic. Toate aceste categorii beneficiau de pensii ce nu respectau principiul contributivităţii şi erau şi de 15 ori mai mari decât o pensie obişnuită medie. Judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi Consiliul Superior al Magistraturii au decis sesizarea Curţii Constituţionale. Magistraţii susţin că legea de eliminare a pensiilor speciale ar fi neconstituţională în întregime şi ar încalca ‘brutal’ principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor.
