Relaţiile româno-ucrainene
Fructuoasă - astfel califică analiştii de la Bucureşti vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, în Ucraina vecină.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 18.03.2015, 13:15
La nici trei luni de la preluarea mandatului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitat, marţi, Ucraina vecină, pentru a reafirma sprijinul ferm al Bucureştiului pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea acesteia. Asemenea predecesorului său, Traian Băsescu, asemenea Guvernului, Parlamentului şi ministerului de Externe de la Bucureşti, noul şef al statului român a fost categoric în a dezavua acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse, care, acum un an, anexa peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei, iar ulterior sprijinea rebeliunea secesionistă din regiunile estice.
Klaus Iohannis: Poziţia României este favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni al UE la adresa Federaţiei Ruse atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului de încetare a focului, de la Minsk, sau dacă situaţia din teren continuă să se degradeze.”
La discuţiile de la Kiev cu omologul său, Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a confirmat că România doreşte, deopotrivă, aprofundarea relaţiilor bilaterale şi apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Amfitrionul i-a mulţumit, de altfel, explicit, pentru susţinerea parcursului european al ţării sale şi a amintit că România a fost primul stat care, anul trecut, a ratificat acordurile de asociere şi liber-schimb încheiate de Ucraina cu Bruxellesul.
La conferinţa comună de presă, preşedintele Poroşenko a dezvăluit: Avem contracte cu 11 state din UE, şi nu vreau să menţionez pe nimeni în mod special, pentru livrarea de armament defensiv. Am convenit, de asemenea, cu mai multe ţări stagii de pregătire pentru militarii armatei ucrainene, iar la Berlin şi astăzi, împreună cu preşedintele Iohannis, am căzut de acord ca soldaţii noştri răniţi să fie trataţi în Germania şi România.”
N-ar fi, de alfel, prima oară când victimele violenţelor din Ucraina ajung în spitalele româneşti. La începutul lui 2014, tot din considerente umanitare, au fost internaţi la Bucureşti oameni răniţi în represiunea dezlănţuită de fostul regim filorus contra manifestanţilor pro-occidentali de la Kiev.
Citat de trimisul Radio România la Kiev, Poroşenko a mai spus că este analizată posibilitatea creării unei linii aeriene directe Kiev – Bucureşti şi că au fost abordate şi dosarele micului trafic de frontieră şi eliminării vizelor pentru cetăţenii ucraineni ce călătoresc în Europa. Asemenea iniţiative sunt, toate, în măsură să consolideze încrederea bilaterală.
De la disputa, tranşată de Curtea Internaţională de Justiţie, în favoarea României, la drepturile celor aproape jumătate de milion de etnici români din vestul Ucrainei, de la ideea fostelor administraţii de la Kiev de a amenaja un canal artificial în Delta Dunării, cu grave consecinţe asupra mediului, la recuperarea investiţiilor făcute de Bucureştiul comunist în fostul combinat sovietic de la Krivoi Rog, nu totul a funcţionat, în timp, fără greş în raporturile româno-ucrainene. Cooptarea Ucrainei pe orbita occidentală şi adoptarea, la Kiev, a valorilor europene ar fi, de aceea, un câştig nemijlocit şi pentru România.
