Republica Moldova, finală crucială

Alegerile prezidenţiale de duminică sunt decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Ştefan Stoica, 31.10.2024, 11:45

Pe 3 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova au de ales, pentru funcţia de şef al statului, între pro-europeana Maia Sandu, candidată la propria succesiune, şi pro-rusul Alexandr Stoianoglo, susţinut de socialişti. Sandu, favorita cancelariilor occidentale, a câştigat prima rundă, din 20 octombrie, cu peste 42 de procente, în vreme ce Stoianoglo a ieşit al doilea, cu 26% din voturi.

Pentru majoritatea analiştilor, votul de duminică este de totul sau nimic: războiul pornit de Rusia împotriva regimului de la Kiev a provocat micului stat situat între Ucraina şi România multiple crize – energetică, economică şi, nu în ultimul rând, una profundă de securitate – şi nu ar mai fi, spun ei, loc şi timp pentru paşi greşiţi, dacă Chişinăul doreşte cu adevărat decuplarea definitivă de trecutul de vasalitate faţă de Moscova şi intrarea în familia europeană.

Oleksii Arestovici, fost consilier al șefului statului ucrainean Volodimir Zelenski, avertiza, recent, că Republica Moldova va fi atrasă în război, dacă alegerile prezidențiale vor fi câștigate de candidatul pro-rus şi, mai mult, că ţara s-ar putea transforma într-un avanpost rusesc pentru atacarea Ucrainei și României, dacă, în urma alegerilor legislative de anul viitor, va rezulta o guvernare apropiată Rusiei. El i-a îndemnat, de aceea, pe moldoveni să-şi dea votul candidatului pro-european.

Duminică, Maia Sandu s-a confruntat cu Alexandr Stoianoglo în cadrul unei dezbateri televizate, prilej cu care l-a acuzat pe acesta că este omul Moscovei şi că a permis fuga din ţară a unor oligarhi moldoveni certaţi cu legea, pe când era procuror general al Republicii. De altfel, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din această funcţie. După primul tur al alegerilor prezidenţiale şi referendumul pentru integrare europeană, care a trecut la limită, contrar aşteptărilor optimiste, Maia Sandu a acuzat amestecul în procesul electoral al unor grupuri criminale care ar fi acţionat alături de forţe străine ostile intereselor țării.

Alegerile prezidenţiale şi referendumul au fost bine organizate, dar campania electorală a fost marcată de ingerinţe străine şi dezinformare, nota raportul OSCE. Și misiunea de observare a Institutului Internaţional Republican, organizatie neguvernamentală americană, evidenţia ingerinţe străine semnificative în procesul electoral, manifestate prin cumpărare de voturi, manipulare în masă, propagandă şi falsuri. Moscova a negat categoric orice ingerinţă în alegeri şi referendum.

Pentru turul decisiv din 3 noiembrie al prezidenţialelor este important cum se poziţionează candidaţii eliminaţi după turul unu. Liderul formațiunii populiste Partidul Nostru, Renato Usatîi, care s-a clasat al treilea, a anunţat că nu susţine pe niciunul dintre candidaţi. Previzibil, pro-ruşii şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu, în mandatul căreia, Moldova a primit statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană şi a deschis negocierile de aderare.