Republica Moldova – între Est şi Vest
Deşi, la sfârşitul acestei luni, Republica Moldova va mai face un pas important pentru integrarea sa europeană, drumul spre Vest nu e defel ireversibil.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.06.2014, 12:25
Chişinăul politic e în fierbere. În scurtă vreme, pe 27 iunie, Republica Moldova va semna Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, o formă de recunoaştere, din partea Bruxellesului, a angajamentului pro-occidental al actualei administraţii din statul ex-sovietic, majoritar românofon. Nici politic, nici geopolitic, partida nu e, însă, tranşată. Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a descins la Chişinău pentru ceea ce purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe al Republicii Moldova, Ana Taban, a numit discuţii asupra unui spectru larg de subiecte.
Printre acestea figurează dezvoltarea dialogului politic, cooperarea în domeniul comercial şi în sfera umanitară, precum şi situaţia din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Analiştii afirmă, însă, că, de fapt, Karasin a venit ca să pregătească vizita şefului său, Serghei Lavrov, care va încerca, din nou, să-i convingă pe amfitrioni să renunţe la drumul spre Vest. În ajunul vizitei, viceministrul a declarat, deja, că semnarea acordului cu UE va influenţa negativ relaţiile moldo-ruse. Şi ambasadorul Rusiei la Chişinău, Farit Muhametşin, crede că acordul va provoca o schimbare a relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău şi va afecta negativ volumul schimburilor comerciale.
Parcă preventiv, vicepremierul Valeriu Lazăr preciza că Republica Moldova este interesată de menţinerea cooperării comerciale şi economice cu Rusia şi după ce va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Tot acest concert monoton de declaraţii ascunde cu greu angoasele fiecăreia dintre părţi. Pentru Rusia, ieşirea definitivă de pe orbită a încă uneia dintre fostele sale colonii e greu de digerat.
Împotriva apropierii Chişinăului de UE lucrează, concertat sau pe cont propriu, dar teleghidaţi de la Moscova, şi secesioniştii transnistreni, şi partidele rusofile din opoziţie, care se legitimează invocând sondajele potrivit cărora peste 40% dintre cetăţeni – deopotrivă alogeni sau autohtoni, nostalgici ai epocii sovietice – ar prefera Uniunea Vamală controlată de Rusia. Comunişti, socialişti sau de extrema stângă, liderii acestor partide se întrec în declaraţii ostile Bruxellesului şi-l determină pe analistul Oazu Nantoi să ricaneze că, dacă ruşii ar apărea la Chişinău ca în Crimeea, jumătate din Parlament i-ar întâmpina cu pâine şi sare.
Pentru Republica Moldova, dincolo de dorinţa autentică de integrare europeană a actualilor guvernanţi şi a sectoarelor active şi dinamice ale societăţii, rămân dependenţa de gazele ruseşti şi sutele de mii de cetăţeni care şi-au putut găsi o slujbă doar pe piaţa rusă a muncii. Pentru Europa, aşadar, meciul de şah de la Chişinău e abia la primele mutări.
