România, la Sommet-ul Francofoniei
Întărirea cooperării economice şi în domeniul educaţiei cu celelalte ţări francofone şi, în special, cu cele din Africa e una dintre priorităţile României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 21.11.2022, 11:33
Modernitatea românească e indisolubil legată de Franţa. De pe la
jumătatea secolului al XIX-lea, după jumătate de mileniu de dominaţie otomană,
elitele pro-occidentale din Principatele Române şi-au făcut studiile, cu
predilecţie, la Paris. Personaj esenţial în geopolitica epocii, împăratul
Napoleaon al III-lea Bonaparte a fost avut un rol important în Unirea Munteniei
şi Moldovei, în 1859. Medicul italo-francez Carol Davilla a ajuns la Bucureşti,
în 1853, când avea 25 de ani, şi a rămas definitiv aici, pentru a construi,
practic, de la zero, sistemul sanitar românesc, deopotrivă civil şi militar. Corpul
expediţionar francez condus de generalul Henri Berthelot a luptat alături de
armata română în Primul Război Mondial, la sfârşitul căruia au intrat sub
autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate,
până atunci, în componenţa imperiilor multinaţionale vecine.
După ce, în 1944,
trupele sovietice de ocupaţie au impus României un regim comunist marionetă, Franţa
a devenit loc de exil pentru foarte mulţi români care au reuşit să fugă în
lumea liberă. Pentru toate acestea, aderarea României la Mişcarea Francofonă,
la scurt timp după prăbuşirea, în 1989, a dictaturii comuniste, a fost un gest absolut
natural. În septembrie 2006, Bucureştiul a şi găzduit un sommet al
Francofoniei. Acum, participarea României la sommetul Francofoniei, care a avut
loc ziele trecute în Tunisia, s-a concentrat pe întărirea cooperării economice
şi în domeniul educaţiei cu celelalte ţări francofone şi, în special, cu cele
din Africa. Într-un interviu acordat trimisei Radio România la Djerba,
reprezentantul României la reuniune, secretarul de stat în ministerul de
Externe Traian Hristea, a menţionat domeniile de interes ale Bucureştiului
Cel mai important sector în care putem să avem un impact mare este în
primul rând domeniul IT şi securitatea cibernetică, două domenii de vârf unde
avem excelenţă în România şi unde companii din România sunt deja prezente pe
piaţa africană şi unde potenţialul de creştere este mult mai mare decât ne-am
fi aşteptat. Un alt domeniu este, desigur, industria, exportul automobilelor şi
pieselor componente pentru industria auto, unde am putea reveni după o perioadă
de absenţă. Nu în ultimul rând, produsele alimentare. Este un continent cu un
foarte mare viitor şi cred că am putea capitaliza nu numai transferul de
bunuri, mărfuri, servicii, ci să includem şi faptul că sunt foarte mulţi
studenţi din aceste ţări, care vin în România să studieze cu plată. În
consecinţă, sunt nişte transferuri financiare către România din aceste ţări.
La solicitarea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a
Sommet-ului conţine şi o referire la invazia rusă din Ucraina, vecină României.
