România şi conflictul din Orientul Mijlociu
România nu e parte a conflictului care opune Iranul Statelor Unite şi Israelului, afirmă Bucureştiul.
Ştefan Stoica, 17.03.2026, 11:44
Ministerul de Externe de la Bucureşti a replicat, prompt, la avertismentele lansate, luni, de partea iraniană, afirmând că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu şi că prioritatea autorităţilor române este efortul diplomatic pentru dezescaladare. Iranul avertizase România că ar putea răspunde politic şi juridic după ce a permis Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului. “Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a decretat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. În opinia lui, o astfel de mişcare ar fi inacceptabilă conform dreptului internaţional şi ar implica pentru România responsabilitatea internaţională.
Deşi, potrivit unor diplomaţi cu state vechi, România nu are a da socoteală pentru relaţia cu aliaţii, dintre care unii sunt parteneri strategici, precum Statele Unite, MAE de la Bucureşti a explicat că acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu. România, aminteşte MAE, găzduieşte de mai bine de zece ani capabilităţi de apărare antirachetă împotriva unor ameninţări din afara spaţiului euroatlantic. Sistemul amplasat în sudul României are caracter strict defensiv, fiind utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
Pe de altă parte, diplomaţia română condamnă atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului şi mulţumeşte în context acestora din urmă pentru că i-au protejat şi pe cetăţenii români prezenţi în ţările lor. “Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieţi omeneşti şi conduc la degradarea securităţii şi a economiei globale”, a mai transmis Ministerul de Externe. Vociferările părţii iraniene survin după ce Parlamentul român a aprobat, săptămâna trecută, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării referitoare la dislocarea temporară, în România, a unor echipamente defensive şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aceasta, în ciuda protestelor alarmiste ale opoziţiei populiste şi ultranaţionaliste, care încearcă să inducă teama de o implicare în război.
Potrivit deciziei CSAT, vor fi dislocate avioane de realimentare, echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare. Echipamentele şi forţele americane, aproximativ 400 – 500 de militari, vor merge la două baze militare, una în apropierea Mării Negre şi una în centrul ţării. La Bruxelles, miniştrii de Externe din UE, între care şi şefa diplomaţei române, Oana Ţoiu, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de acţiunile de escaladare ale Iranului, cu efecte asupra întregii regiuni şi în plan global. Prioritatea Uniunii rămâne siguranţa cetăţenilor europeni şi protejarea civililor. Până în prezent, cu sprijinul UE, au fost operate 89 de zboruri, dintre care 5 zboruri de evacuare solicitate de România şi Polonia.
