România şi criza din Grecia
Bănci închise, retrageri din bancomate limitate, nesiguranţă generală. Este imaginea pe care o oferă Grecia, ţară ameninţată de intrarea în incapacitate de plată. În ce măsură criza greacă poate afecta România?
Ştefan Stoica, 29.06.2015, 13:33
Luni este ziua cea mai
lungă şi mai tensionată pentru autorităţile de la Atena, care au ca termen 30
iunie pentru a plăti Fondului Monetar Internaţional 1,5 miliarde de euro din
uriaşul împrumut convenit. Contrariat de mutarea surpriză a premierului Alexis Tsipras, aceea de a convoca un referendum pe marginea
condiţiilor impuse ţării de creditorii internaţionali, Eurogrupul a sistat
negocierile şi a anunţat că programul de asistenţă financiară nu va fi
prelungit după data de 30 iunie. Banca Centrală Europeană a lăsat, totuşi, uşa
întredeschisă pentru o soluţie care să salveze Grecia de la faliment şi s-o
menţină în zona euro şi a păstrat finanţarea de urgenţă pentru băncile elene.
La rândul său, Fondul Monetar Internaţional s-a declarat, prin vocea
directorului general Christine Lagarde, gata să-şi ofere ajutorul în caz de
necesitate. Dna Lagarde a apreciat, pe de altă parte, că zona euro este în
poziţie de forţă pentru a face faţă urmărilor crizei elene şi a menţine stabilitatea
regiunii. În Grecia, unde oamenii luaseră, încă de sâmbătă, cu asalt
bancomatele de teama dispariţiei lichidităţilor, băncile au fost închise şi vor
rămâne astfel până pe 6 iulie, a doua zi după referendum.
În această perioadă,
retragerile din bancomate vor fi limitate pentru fiecare cont la 60 de euro pe
zi. Nu şi în cazul străinilor, declară autorităţile. La Bucureşti, şi nu numai,
a apărut firesc întrebarea dacă nu cumva un cutremur financiar produs în Grecia
nu va fi resimţit puternic, la nivelul băncilor cu capital elen, în toată zona.
Băncile greceşti din România nu vor fi afectate de nici o decizie ce va fi
luată de Atena în legătură cu sistemul său bancar, a dat asigurări purtătorul
de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El a subliniat că băncile din România, chiar dacă
au capital grecesc, se supun legislaţiei interne şi supravegherii Băncii
Naţionale.
Dan Suciu: Când vorbim de bănci greceşti vorbim de bănci
româneşti care au avut, la un moment dat, capitalul de fondare grecesc. Ele se
supun legislaţiei româneşti, o legislaţie care prevede, pe de altă parte,
garantarea tuturor depozitelor în cuantumul sumei de 100.000 de euro pentru
toate băncile din România – să fie clar! – nu e o condiţie specială pentru
unele sau pentru altele, şi în consecinţă nu e nici un motiv de preocupare din
punctul de vedere al Băncii Naţionale în ceea ce priveşte rezervele sau
depozitele cetăţenilor români.
Pe de altă parte, deoarece Grecia este una
din destinaţiile favorite ale românilor în sezonul estival, Ministerul Afacerilor
Externe de la Bucureşti le cere turiştilor români aflaţi în această ţară să
aibă asupra lor bani lichizi pentru a preîntâmpina probleme cauzate de
neputinţa folosirii cardurilor de credit sau de debit. Ministerul afirmă că, în
ciuda asigurărilor date de autoritaţile elene, au fost semnalate multe cazuri
când plata cu cardul a fost refuzată.
