România şi problema refugiaţilor
Datele arată că, în prezent nu există o presiune specială din punct de vedere migraţionist la adresa României, în condiţiile în care anul acesta s-au înregistrat 944 de cereri de azil faţă de 900 în 2014.
Corina Cristea, 06.10.2015, 12:59
Primii refugiaţi de origine siriană sosiţi în România au fost preluaţi de Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din vestul ţării, de la Timişoara. Este vorba despre patru cetăţeni care călătoreau fără forme legale şi care, după ce au fost depistaţi într-o gară, au declarat că doreau să ajungă în Germania şi au solicitat azil în România. Datele arată că, în prezent, nu există o presiune specială din punct de vedere migraţionist la adresa României – anul acesta s-au înregistrat 944 de cereri de azil faţă de 900 în 2014.
Guvernul de la Bucureşti a luat, însă, măsuri şi a operaţionalizat două tabere în vestul ţării, fiecare cu o capacitate de cazare de 500 de persoane. Dincolo de măsurile imediate, şeful executivului, Victor Ponta, a atras, însă, atenţia că situaţia este nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte capacitatea de integrare a persoanelor cu statut de refugiat:
Mă refer aici în primul rând la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educaţie pentru copiii care au acest statut, respectiv la integrarea şi accesul la locuri de muncă. România nu a avut o experienţă şi o mentalitate adecvată până în acest moment şi cred că este de datoria noastră să înţelegem ce înseamnă acest fenomen la nivel european, să fim pregătiţi pentru orice fel de provocare şi să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenţie, ci şi la integrare, atunci când va fi cazul.”
Potrivit planului Comisiei Europene de redestribuire a 120 de mii de migranţi între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, României i-au fost alocaţi încă 2475 de refugiaţi, pe lângă cei 1785 pe care Bucureştiul anunţase că îi poate primi. Este nevoie de un efort comun al tuturor autorităţilor şi instituţiilor, având în vedere că România nu are încă implementate în legislaţia naţională obligaţiile privind protecţia refugiaţilor, a copiilor şi a persoanelor aflate în nevoie, spune Victor Ponta.
Bucureştiul alocă doar 3,6 lei (0.8 euro) pe zi pentru fiecare refugiat care ajunge pe teritoriul său, pentru că aşa prevede o lege în vigoare din 2006, dar acest act normativ trebuie modificat, a adăugat premierul. Opoziţia, prin vocea deputatului PNL Ionuţ Stroe, şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini măsurile necesare, astfel încât România să acţioneze pe linia de solidaritate europeană: Aveţi suportul parlamentului, cel puţin la nivel declarativ, dar concretizaţi aceste afirmaţii şi veniţi aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate şi toate cele pe care l-aţi amintit.”
Ionuţ Stroe a apreciat, pe de altă parte, că România este una din puţinele ţări care mai are încă ambasadă în Siria, iar acest lucru ar trebui valorificat.
