România şi scutul defensiv
Inaugurarea, joi, la Deveselu a scutului antibalistic a fost unanim salutată de oficialii români, americani şi ai NATO şi, absolut previzibil, crticată de Moscova.
Bogdan Matei, 13.05.2016, 13:20
Instalaţiile de la Deveselu ale scutului de apărare antirachetă sunt parte a unui sistem american găzduit de câteva state aliate. Acesta include un radar terestru în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni operaţional în 2018.
La unison, responsabilii politici de la Bucureşti – preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, miniştrii de Externe, Lazăr Comănescu, şi al Apărarii, Mihnea Motoc – au subliniat caracterul strict defensiv al sistemului antirachetă. Anterior, şi asistentul secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, precizase că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice, cu rază scurtă şi medie de acţiune, ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu.
Venit în România special pentru inaugurarea scutului, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a insistat, la rândul său, că: Acest amplasament din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia, pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu raza scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei euroatlantice.
Nu-i mai puţin adevărat că presa internaţională nu-şi refuză plăcerea de a asocia inaugurarea de la Deveselu cu legitima circumspecţie a Occidentului faţă de o Rusie care, odată cu anexarea penisulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei, şi-a devoalat pornirile revanşarde şi redeşteptatul apetit teritorial. Secretarul general a precizat: NATO consideră că nu este nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente.
Reacţie absolut previzibilă, Rusia a criticat desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România, Moscova a avertizat că va replica prin întărirea propriilor capacităţi militare.
Analiştii militari apreciază, însă, că raporturile dintre aliaţi şi ruşi nu se vor reinflama, fiindcă fiecare dintre părţi a făcut exact ceea ce era de aşteptat: NATO scutul, iar Rusia declaraţii.
