„Ruta balcanică”, în dezbatere europeană
Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat duminică la Bruxelles la o reuniune de urgenţa pe tema migraţiei în regiunea Balcanilor de Vest, convocată de preşedintele Comisiei Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 26.10.2015, 13:01
Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Seful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a convocat duminică, la Bruxelles, un mini-summit de urgenţă pe tema migraţiei în regiunea Balcanilor de Vest. La reuniune au luat parte şefii de stat sau de guvern din opt ţări UE – Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Ungaria, România şi Slovenia – şi alte trei care nu fac parte din blocul comunitar – Albania, Macedonia şi Serbia. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.
Dupa 7 ore de discuţii, în noaptea de duminica spre luni, participanţii la reuniune au stabilit un plan de acţiuni în 17 puncte, dintre care cel mai important se referă la crearea a 100 de mii de locuri de primire a refugiaţilor, cu ajutorul ONU. Jumătate din acestea vor fi înfiinţate în Grecia, prima etapă pe ruta balcanică a migranţilor, iar restul în statele din Balcanii de Vest. Autoritaţile de la Atena au fost de acord ca până la sfârşitul anului să suplimenteze cu 30 de mii numărul locurilor de primire, cu sprijinul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
În a doua fază, alte 20 de mii de locuri de primire vor fi create în familii gazdă din Grecia, iar chiriile vor fi subvenţionate de UNHCR. Cele 50.000 de locuri rămase vor fi repartizate între statele aflate de-a lungul rutei din Balcanii Occidentali folosite de migranţi, în coordonare cu ONU. De asemenea, s-a decis desfăşurarea a 400 de ofiţeri de poliţie în Slovenia, ţară grav afectată în ultima periaodă de valul de migranţi, după ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Croaţia.
Planul mai prevede intensificarea eforturilor pentru trimiterea înapoi a persoanelor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi întărirea cooperării în procesul de repatriere cu ţări precum Afganistan, Bangladesh, Irak şi Pakistan. Tările participante au mai convenit să nu mai lase pe viitor imigranţii să treacă într-o ţară vecină, fără o înţelegere prealabilă. Preşedintele Comisiei Europene a spus că statele balcanice trebuie să înceapă să înregistreze migranţii care ajung la graniţele lor.
S-a stabilit şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii zilnice, anunţarea deplasărilor migranţilor pe ruta din Balcanii de Vest şi evaluarea nevoilor de sprijin între aceste ţări. Planul mai prevede o mai bună combatere a traficului de fiinţe umane şi a traficanţilor, consolidarea acţiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex şi Europol.
