S-a stins din viață Neagu Djuvara
Neagu Djuvara, unul dintre ultimii reprezentanți ai aristocrației românești, a decedat, joi, la vârsta de 101 ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 25.01.2018, 16:18
Neagu Djuvara s-a stins din viață, joi, la vârsta de 101 ani. Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a fost unul dintre ultimii reprezentanți ai boierilor din România, carcaterizar de eleganță, diplomație și prezența de spirit.
Conform Radio România Cultural, Neagu Djuvara s-a născut la București într-o familie aristocrată de origine aromână, așezată în țările române la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari de prestigiu.
Tatăl său, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, căpitan de geniu în armata română, a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.
Neagu Djuvara și-a făcut studiile la Paris, licențiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor în drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie – noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa.
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineața zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, reprezentată de doamna Kollontai. Numit secretar de legație la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniștii preiau și acest minister.
Perioada exilului
Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăște să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizații ale exilului românesc (secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundației Universitare Carol I”).
În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci și trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică, la Universitatea din Niamey.
Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai târziu, obține și o diplomă a prestigiosului Institut național de limbi și civilizații orientale de la Paris (INALCO).
Anii de după Revoluție
Din 1984 este secretar general al Casei Românești de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în țară. Din 1991 în 1998 este profesor – asociat la Universitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie A.D. Xenopol” din Iași și al Institutului de Istorie N. Iorga” din București.
Anii de după Revoluție au fost unii cu o intensă activitate literară pentru Neagu Djuvara. A fost unul dintre cei mai căutați și cei mai iubiți autori de carte din România. Amintim câteva din cele mai de succes voume publicate în ultimii 20 de ani, la editura Humanitas: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, „De la Vlad Țepeș la Dracula vampirul”, „Există istorie adevărată?”, „Amintiri și povești mai deocheate”, „Ce-au fost boierii mari“ în Țara Românească? Saga Grădiștenilor (secolele XVI–XX)”, „Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă”.
În 2006, Neagu Djuvara a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. În 2010 a fost decorat de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer. La 9 august 2016 istoricului Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
