Salariul minim în România
De la 1 ianuarie 2019, salariul minim în România a crescut.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 08.01.2019, 12:00
Începând cu 1 ianuarie 2019, în România
salariul minim pe economie s-a majorat. De la 1.900 de lei pe lună cât era până acum – adică echivalentul a aproximativ 405 euro,
acesta a sărit la 2.080 de lei, deci la aproximativ 442 de euro. Pentru persoanele cu studii
superioare, salariul minim a devenit chiar mai mare – 2.350 de lei pe lună, cu alte
cuvinte în jur de 500 de euro.
Unui european occidental, aceste cifre i se par, desigur,
infime. Spre comparaţie: salariul minim brut în Franţa este de aproximativ 1.500 de euro. Să nu
uităm, însă, de unde au plecat românii, mult timp consideraţi cei mai săraci
din Uniunea Europeană! În 2016, ei aveau un salariu minim situat doar în jurul
a 250 de euro. Or, în circa doi ani, majorarea acestuia este consistentă. Un
statut aparte le-a fost
rezervat, în 2019, muncitorilor din domeniul construcţiilor, sector ce se
confruntă cu o acută penurie de personal. Salariul lor minim s-a dublat faţă de anul trecut.
Iată ce a
declarat Darius Vâlcov, consilier al primului ministru: În urma acordului
semnat cu patronatele din construţii, salariul minim în domeniul construcţiilor
a crescut la 3.000 de lei brut şi, totodată, taxele pe muncă în acest sector au
fost diminuate după cum urmează: impozitul pe venit – de la 10% va fi zero,
CASS-ul – de la 10% va fi zero, CAS-ul – de la 25% va fi 21,25% şi contribuţia
angajatorului – de la 2,25% va fi 0,337%. Cu alte cuvinte, salariul minim net
în domeniul construcţiilor va fi de 500 de euro, aşa cum Guvernul s-a angajat
la 1 decembrie, prin acordul cu patronatele din zona construcţiilor.
Unii salută măsurile Executivului, pentru că aduc mai mulţi
bani în mână angajaţilor, ceea ce înseamnă forţă de muncă mai bine plătită, mai
uşor de recrutat şi, în consecinţă, productivitate mai mare. Alţii vin cu argumente contra: creșterea
salariului minim – spun ei – va da peste cap planurile de afaceri ale
majorității companiilor din România. Micile firme care au, poate, o bună parte
din salarii la nivel minim vor trebui să le crească și, odată cu salariile, vor
crește și cheltuielile totale. Pentru unele din aceste mici companii creșterea
cheltuielilor va însemna intrarea pe pierderi financiare.
Apoi, sunt păreri şi că este foarte probabil ca
o creștere a costurilor cu forța de muncă să se reflecte în prețurile produselor
și serviciilor, că s-ar da un nou impuls creșterii consumului, ceea ce va
însemna o creștere a importurilor și implicit a deficitului comercial. De
aceea, sunt voci care pledează
pentru un algoritm de creștere a salariului minim bazat pe câțiva
parametri economici – poate pe productivitatea muncii, poate pe creșterea
salariului mediu, poate pe rata inflației. Orice numai ca ritmul de creștere să
aibă logică și predictibilitate, nu să fie doar rezultatul unor decizii politice.
