Săptămâna alegerilor europarlamentare
Sute de milioane de cetăţeni europeni sunt aşteptaţi la vot, între 23 şi 26 mai, pentru a alege viitorul legislativ european, cu un mandat de 5 ani.
Ştefan Stoica, 20.05.2019, 12:40
Cu 751 de aleşi, Parlamentul European este una dintre cele mai numeroase adunări legislative din lume. Principala sa menire este de a adopta legislaţia, care se aplică în toate ţările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare parlament naţional. Parlamentul European stabileşte împreună cu Comisia Europeană bugetul blocului comunitar. Totodată, îi revine legislativului european misiunea de a-l alege, potrivit unei proceduri complexe, pe preşedintele Comisiei Europene, şi de a aproba lista de comisari. Primul scrutin pentru Parlamentul European a avut loc în urmă cu patru decenii, iar de atunci, puterile instituţiei au crescut continuu.
Anul acesta, alegerile sunt marcate de incertitudinile privind Brexit, discuţiile legate de viitorul Europei şi Agenda Strategică 2019-2024. Alegerile vor avea loc în toate cele 28 de state membre, inclusiv în Marea Britanie. Primii care se vor prezenta la urne vor fi olandezii şi britanicii, pe 23 mai. O zi mai târziu, pe 24 mai, secţiile de vot se deschid în Irlanda şi Cehia. Pe 25 mai sunt aşteptaţi la urne alegătorii din Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai votează cetăţenii din celelalte 21 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv românii.
În România, vârsta minimă a candidaţilor este de 23 de ani. Trei candidaţi independenţi şi 13 partide şi alianţe s-au înscris în competiţia electorală pentru cele 33 de mandate care revin României în Parlamentul European. Competitorii mai au la dispoziţie câteva zile pentru a-şi prezenta programele şi proiectele. Campania electorala a început în 27 aprilie şi se va încheia sâmbătă dimineaţă. Sunt organizate, în ţară, 18.730 de secţii de votare şi 441 – în străinătate. Pentru secţiile din străinătate vor fi trimise în total 4,5 milioane de buletine de vot, fiind cel mai mare număr distribuit secţiilor de votare din străinătate, la un scrutin.
Cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării, îşi exprimă opţiunea electorală în baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate. Cei care locuiesc într-o altă ţară din Uniunea Europeană au dreptul să voteze, fie pentru candidaţii din România, în secţiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidaţii din ţara de reşedinţă. Alegerile de anul acesta au o particularitate pentru români: în aceeaşi zi, ei sunt chemaţi să se pronunţe într-un referendum naţional, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, pe teme legate de justiţie şi corupţie.
Românii trebuie să spună dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție şi dacă sunt de acord cu interzicerea ordonanțelor guvernamentale de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională. Referendumul are caracter consultativ.
