Scutul antirachetă şi ameninţările de securitate
Ministerul român de Externe a reacţionat la avertismentul lui Putin privind scutul antirachetă de la Deveselu.
Roxana Vasile, 26.10.2018, 10:32
A fost suficientă o scânteie americană pentru ca reacţia rusească să capete, deja, proporţii de deflagraţie. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul privind armele nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune (INF) încheiat în 1987 cu Moscova, care, potrivit preşedintelui american, ar fi încălcat înţelegerea în mod repetat în decursul anilor. Vladimir Putin a reacţionat imediat: decizia de denunţare a Tratatului va conduce la o nouă cursă a înarmării. Fluturând spectrul unei situaţii extrem de periculoase, chiar apocaliptice – potrivit spuselor unor acoliţi ai săi, liderul de la Kremlin a ameninţat cu un răspuns în oglindă, rapid şi eficient.
Ţările europene care vor accepta amplasarea pe teritoriul lor de rachete strategice americane vor trebui să înţeleagă că se găsesc pe un teritoriu sub ameninţarea unei eventuale riposte – a spus preşedintele rus, adăugând că speră să abordeze subiectul cu preşedintele Donald Trump cu ocazia întâlnirii lor de la Paris, din 11 noiembrie. Până atunci, România – arătată în mod direct cu degetul – reacţionează, ştiut fiind că, la Deveselu, în sudul ţării, Statele Unite au amplasat, în cadrul NATO, un scut antirachetă, echipat cu rachete interceptoare care au rolul de apărare prin distrugerea în aer a rachetelor balistice.
Potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti, invocarea de către Moscova a acestui scut, în contextul discuţiilor aprinse pe tema Tratatului privind armele nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune, este complet irelevantă. Mai mult, retorica agresivă a Rusiei este nejustificată şi contraproductivă, după ce Kremlinul a primit, încă de acum mulţi ani, toate asigurările şi explicaţiile necesare atât din partea României, cât şi din partea Alianţei Nord-Atlantice. MAE de la Bucureşti le reaminteşte: scutul antirachetă este pur defensiv şi respectă toate angajamentele internaţionale.
După aceste noi ameninţări la adresa ţărilor europene, tocmai pentru a reaminti preşedintelui Vladimir Putin că NATO este solidară, Alianţa a început, joi, în Norvegia, cele mai ample manevre militare de la sfârşitul Războiului Rece. Este simulată respingerea unei invazii asupra unuia dintre aliaţi.
Până pe 7 noiembrie, la exerciţiul cunoscut sub numele de Trident Juncture, participă 50.000 de militari din 31 de ţări membre ale NATO şi partenere, 250 de aeronave, 65 de nave şi 10.000 de vehicule terestre. NATO nu caută confruntare, dar este pregătită să îşi apere toţi membrii împotriva oricărei ameninţări – a precizat secretarul general Jens Stoltenberg. Moscova nu a întârziat să răspundă, calificând manevrele drept provocatoare şi antiruseşti.
