Secretarul general NATO la Bucureşti
S-a încheiat cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO desfăşurată anul acesta la Bucureşti. Discuţiile au vizat situaţia de securitate din zona Mării Negre, poziţionarea Rusiei în vecinătatea Alianţei, precum şi ameninţările cibernetice
Daniela Budu, 10.10.2017, 12:31
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, în sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, contribuţia importantă a României la Alianţa Nord-Atlantică, remarcând participarea ţării la misiunile din Kosovo şi Afganistan şi alocarea de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare. Oficialul a punctat, de asemenea, importanţa găzduirii de către România a unor componente ale apărării antirachetă.
Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţiile la apărarea colectivă şi a precizat că NATO îşi ţine promisiunile şi se adaptează la noi provocări şi ameninţări privind securitatea. „Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor şi de lipsa de transparenţă a exerciţiilor militare din acest an”, a adăugat Jens Stoltenberg.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „România va continua să fie un aliat de încredere şi un partener de dialog al NATO”. În opinia sa, trebuie consolidat atât Parteneriatul Nord-Atlantic, cât şi cel al NATO cu Uniunea Europeană în condiţiile agravării climatului de securitate. Iohannis a spus că, din punctul de vedere al României, trebuie să dispară diferenţele de abordare între flancurile NATO şi că e nevoie de o prezenţă unică şi persistentă a Alianţei la graniţe.
Şeful statului a explicat că este nevoie şi de întărirea infrastructurii civile pentru apărarea de ameninţări cibernetice şi hibride. Klaus Iohannis: “NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, însă în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare.”
Prezent la întâlnire, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că ţara are nevoie de o alianţă puternică bazată pe o legătură transatlantică solidă, iar toate acestea impun un angajament politic reînnoit din partea Alianţei şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, susţine că România îşi doreşte implementarea angajamentelor asumate împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabiltăţilor, inclusiv bugetare, de către toţi partenerii.
Liviu Dragnea: “Am făcut şi continuăm să facem eforturi importante să ne creştem profilul în familia europeană. Am alocat resursele bugetare necesare apărării aşa cum puţine state au făcut. Relaţia cu partenerii transatlantici este de o importanţă strategică pentru noi, iar soldaţii români contribuie cu curaj şi determinare pe teatrele de operaţiuni şi apără cu succes prima linie a frontierei europene şi euroatlantice.”
Adunarea Parlamentară NATO a adoptat mai multe rezoluţii care vizează, între altele, stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre, cooperarea mai strânsă Uniunea Europeană-NATO şi transformarea informaţiei în armă.
