Suedia – nou membru NATO!
NATO a ajuns la 32 de membri. România salută admiterea Suediei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 27.02.2024, 12:38
A devenit o evidenţă, rostită de tot mai multe voci: acum doi ani, când ordona trupelor sale să invadeze Ucraina, preşedintele rus, Vladimir Putin, nădăjduia la mai puţin NATO. A obţinut mai mult. Acum doi ani, Alianţa Nord-Atlantică avea 30 de membri. Azi are 32. Tocmai războiul din Ucraina a modificat atitudinea opiniei publice din Finlanda şi Suedia, iar presa internațională scrie, ironic, că meritul îi aparține exclusiv lui Putin. La scurt timp după declanşarea invaziei, petiţiile care solicitau admiterea în Alianţă a celor două ţări scandinave au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestau și că finlandezii şi suedezii pro-aderare au devenit net majoritari.
Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă până anul trecut, când a devenit membru cu drepturi depline.
Cu o tradiţie şi mai veche de neutralitate, Suedia n-a avut, neapărat, probleme istorice atât de grave cu ruşii, ci unele de dată recentă cu turcii şi cu ungurii. Procedurile de admitere a regatului scandinav în NATO au durat mai mult, fiindcă Ankara îi reproşa toleranţa faţă de manifestări islamofobe şi faţă de terorismul kurd, iar Budapesta era indispusă de criticile suedezilor la adresa statului de drept ungar. Turcia a renunţat, gradual, la obiecţii şi, în cele din urmă, candidatura Suediei a fost aprobată, luni, şi de Parlamentul de la Budapesta, cu o majoritate covârşitoare de voturi (188 dintr-un total de 199), după aproape doi ani de aşteptare.
Contribuţia Suediei la securitatea euroatlantică este esenţială – a reacţionat, imediat, preşedintele României, Klaus Iohannis, într-un mesaj postat pe o reţea de socializare.
„Cu Suedia în NATO, vom consolida postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic şi vom continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici” – a continuat şeful statului român.
Şi preşedintele Senatului de la Bucureşti, militarul de profesie Nicolae Ciucă, afirmă că „admiterea Finlandei şi Suediei în NATO ne arată că această alianţă militară defensivă, cea mai puternică din istorie, este garanţia de securitate prin care democraţiile de tip occidental îşi pot proteja modul de viaţă, bunăstarea şi perspectivele unui viitor dezvoltat”.
În prezent, din cei 32 de membri ai NATO, 23 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Austria şi insulele Cipru, Irlanda și Malta.
