Teme europene pe agenda României
Relocarea în România a Agenţiei Europene a Medicamentului şi utilizarea de fonduri comunitare pentru revigorarea industriei autohtone de apărare figurează printre aşteptările preşedintelui Klaus Iohannis de la viitorul Executiv.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 26.06.2017, 12:46
Preşedintele Klaus Iohannis a venit de la Consiliul European de vară, de săptămâna trecută, de la Bruxelles, cu ceea ce presa numeşte deja temele pentru acasă ale viitorului Guvern de la Bucureşti. Noul Executiv, a anunţat şeful statului, va trebui să obţină un acord pentru relocarea, după Brexit, din Marea Britanie în România a Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA). Nu va fi nici pe departe o formalitate, fiindcă pentru găzduirea Agenţiei mai concurează Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care, deja, şi-au înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar.
Miza nu e doar de prestigiu, ci şi pragmatică. EMA este un organism descentralizat al Uniunii Europene. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea şi supravegherea medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar. Astfel, Agenţia evaluează ştiinţific cererile de autorizaţie europeană de punere pe piaţă a tuturor produselor destinate tratamentului pentru HIV/SIDA, cancer, diabet şi boli neurodegenerative, precum şi celor destinate tratării bolilor rare. În plus, monitorizează permanent siguranţa medicamentelor prin intermediul unei aşa-numite reţele de farmacovigilenţă şi ia măsurile care se impun în cazul în care rapoartele indică reacţii adverse majore. În sfârşit, EMA are rolul de a stimula inovarea şi cercetarea în sectorul farmaceutic şi oferă companiilor consiliere ştiinţifică şi asistenţă pentru conceperea de noi produse.
La Consiliu, notează trimisa la Bruxelles a Radio România, s-a decis şi lansarea procesului de cooperare structurată permanentă, în cadrul căruia vor fi lansate misiuni şi operaţiuni militare europene şi vor fi create capacităţi de apărare. Cadrul este flexibil şi permite participarea tuturor statelor interesate, aşa cum e şi România, iar în următoarele trei luni acestea trebuie să stabilească împreună criterii şi angajamente de participare. Astfel încât, a spus preşedintele Iohannis, noul Guvern va trebui să se ocupe şi de revigorarea industriei naţionale de armament, fiindcă va putea folosi resurse puse la dispoziţie prin noul Fond European de Apărare.
Şeful statului a precizat că din acest fond pot obţine finanţare şi întreprinderile mici şi mijlocii, iar Bucureştiul este aşteptat cu o listă de proiecte de dezvoltare a capacităţilor destinate apărării europene. În numele României, preşedintele Iohannis a pledat, de altfel, pentru o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii în dosarele care privesc securitatea. El s-a pronunţat, pe de altă parte, împotriva a ceea ce a numit paralelismul cu NATO şi pentru crearea unor structuri comunitare complementare celor ale Alianţei Nord-Atlantice.
