Tensiuni privind reforma administraţiei publice locale
Executivul român şi-a angajat răspunderea pe 5 din cele 6 proiecte care alcătuiesc al doilea pachet de măsuri de redresare bugetară. Ultimul, cel referitor la reforma administraţiei publice, le dă încă bătăi de cap guvernanţilor.

Sorin Iordan, 03.09.2025, 11:44
Adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugerat dă dureri de cap guvernului de la Bucureşti. Prim-ministrul român Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în plenul reunit al Parlamentului pe cinci din cele şase proiecte care alcătuiesc acest pachet. Este vorba despre proiectele care vizează pensiile magistraților, reforma sistemului de sănătate, reorganizarea companiilor publice, restructurarea autorităților de reglementare și introducerea de măsuri fiscale pentru combaterea evaziunii și creșterea veniturilor.
Coaliţia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale nu a ajuns însă la un acord în ceea ce priveşte al şaselea proiect, cel referitor la reforma administraţiei publice. Liderii partidelor aflate la guvernare s-au întâlnit şi cu preşedintele ţării, Nicuşor Dan, în contextul în care Bolojan a avertizat că își va da demisia dacă această reformă nu va fi dusă la capăt. Potrivit acestuia, o reducere cu 25% a posturilor din administraţia publică nu ar fi eficientă, întrucât ar afecta doar posturile fictive sau vacante.
Şeful guvernului a arătat că o diminuare reală a aparatului administrativ ar trebui raportată la posturile efectiv ocupate, nu la cele teoretic disponibile în organigramele primăriilor. Ţinta este scăderea cu aproximativ 10 procente a numărului de posturi ocupate, a spus Bolojan după discuţia cu preşedintele României.
Ilie Bolojan: „Până la jumătatea lunii septembrie, un grup de lucru care va fi format în structura Guvernului, va analiza toate soluţiile în aşa fel încât să finalizăm şi acest pachet, urmând ca efectul pe care îl obţinem ca obiectiv să fie o reducere de 10% a posturilor efectiv ocupate, adică personal; în paralel, sigur, să lucrăm şi pentru reducerea posturilor în administraţia centrală, unde şi aici e loc de reduceri de personal pentru că, analizând câteva instituţii, am constatat că personalul este supradimensionat şi sunt convins că lucrurile pot funcţiona cu economii importante şi în administraţia centrală sau în serviciile deconcentrate ale statului în fiecare judeţ.”
Potrivit simulărilor, o reducere efectivă de personal în proporţie de 10 procente, ar presupune o scădere cu circa 40% a numărului total de posturi. Dacă o astfel de măsură ar fi adoptată, 13.000 de angajaţi în administraţia publică ar fi disponibilizaţi la nivel naţional. Aceste cifre nemulţumesc sindicatele din administraţie, care au anunţat că vor declanşa greva generală, dacă guvernul nu renunţă la acest demers.
Sindicaliştii apreciază că executivul pregăteşte cel mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani fără analize reale şi fără o consultare a organizaţiilor sindicale, măsuri care vor afecta direct stabilitatea locurilor de muncă, drepturile salariale şi funcţionarea instituţiilor publice. Sindicaliştilor din administraţie li s-au alăturat şi cei din învăţământ care au anunţat că începului noului an şcolar, programat la 8 septembrie, va fi marcat de proteste. Profesorii sunt nemulţumiţi, printre altele, de majorarea normei didactice, diminuarea tarifelor pentru plata orelor suplimentare şi comasarea şcolilor.