Trilaterala România – Bulgaria – Grecia
Bucureştiul a găzduit cea de a X-a reuniune a Trilateralei România-Bulgaria-Grecia, care are o tradiţie de 23 de ani.
Daniela Budu, 13.03.2018, 11:50
Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a discutat, la
Bucureşti, în cadrul trilateralei România – Bulgaria – Grecia, cu omologii săi
bulgar, Ekaterina Zaharieva, şi grec, Nikos Kotzias, despre teme de actualitate
cu relevanţă strategică în plan regional: Balcanii de Vest, Vecinătatea Estică,
regiunea Mării Negre, Strategia Dunării şi perspectivele procesului de pace din
Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat al MAE, dialogul între cei trei
miniştri a reprezentat o oportunitate pentru reafirmarea obiectivelor şi a
intereselor convergente, precum şi un prilej pentru identificarea şi
implementarea coordonată a unor acţiuni în plan regional şi european.
Totodată,
întrunirea a prilejuit reconfirmarea voinţei comune privind dinamizarea
dialogului politic în acest format, precum şi asumarea angajamentului faţă de
consolidarea proiectului european. Oficialii au apreciat că fondurile de
coeziune au la bază principiul solidarităţii europene. Nu există nicio legătură
juridică între accesul la fonduri europene şi statul de drept, iar dacă se pun anumite
condiţii, acestea trebuie să fie imparţiale şi aplicabile tuturor statelor UE.
Este punctul de vedere comun, exprimat de miniştrii de externe la Bucureşti, la
a zecea întâlnire în acest format trilateral.
Teodor Meleşcanu: Trebuie să fie criterii obiective, care să fie aplicabile tuturor
statelor – este prima observaţie pe care o fac. Şi o a doua este că, dacă se
ajunge la asemenea criterii, ele trebuie să fie folosite pentru a se acorda
unor state subvenţii mai mari şi nu a se tăia nimănui din subvenţiile
respective. Deci, ideea este să îi premiezi pe premianţi. România,
Bulgaria şi Grecia au mai atras atenţia că viitorul buget al UE trebuie să fie
echilibrat şi că subvenţiile pentru agricultură sau pentru coeziune nu trebuie
sacrificate. Comisia Europeană ar urma să prezinte, la începutul lunii mai,
schiţa de buget.
Se anunţă negocieri anevoioase, pentru că, din cauza
Brexit-ului, vor fi bani mai puţini şi, cel mai probabil, spun analiştii, vor
fi reduse fondurile destinate ţărilor mai sărace. Miniştrii au susţinut, în
cadrul întâlnirii de la Bucureşti, construirea unui nod pentru conectarea
reţelelor de gaze din Balcani, care ar trebui să îmbunătăţească securitatea
rutelor de aprovizionare şi diversificare cu gaze, precum şi procesul de
integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest: Serbia, Muntenegru,
Albania, Bosnia-Herţegovina, Republica Macedonia şi Kosovo. Acesta din urmă nu
este, însă, recunoscut de cinci dintre ţările membre ale Uniunii, între care
România şi Grecia. Aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la UE – prognozată
după 2025 – depinde doar de eforturile lor pentru a îndeplini criteriile, au
susţinut, în repetate rânduri, autorităţile de la Bruxelles.
