Ucraina are nevoie de ajutor
Era inevitabil ca turbulenţele politice, geopolitice şi militare să afecteze, până la urmă, şi economia statelor din spaţiul ex-sovietic.
Bogdan Matei, 12.12.2014, 13:05
La capătul unui an în care Ucraina şi-a schimbat regimul după o revoltă sângeroasă, a pierdut peninsula Crimeea şi a încetat, de facto, să-şi mai exercite controlul asupra regiunilor rusofone şi rusofile din est, liderii de la Kiev au avertizat că ţara lor este în pragul falimentului.
Şeful guvernului pro-european, Arseni Iaţeniuk, a cerut, deja, organizarea unei conferinţe a donatorilor. El spune că, pentru evitarea colapsului, în următoarele săptămâni sunt necesare 15 miliarde de dolari.
Analiştii constată că rambursarea datoriilor pentru gazele ruseşti şi eforturile de susţinere a monedei naţionale, grivna, au adus rezervele valutare ale Ucrainei la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Usturătoare e şi factura luptelor purtate de trupele Kievului contra separatiştilor din est. Acestea au provocat mii de morţi, însemnate pagube materiale şi au condus la închiderea oţelăriilor şi minelor din Lugansk si Donetsk, care furnizau o cincime din producţia industrială a Ucrainei.
Noua cerere de ajutor venită de la Kiev survine după ce, în primăvară, creditorii internaţionali deciseseră să acorde Ucrainei împrumuturi totale de 27 de miliarde de dolari. De la începutul programului, Kievul a primit, în două tranşe, 4,6 miliarde. Deblocarea celorlalte fonduri depinde, însă, de adoptarea unui plan de austeritate, care poate provoca, avertizează comentatorii politici, un val de nemulţumiri sociale, pe care Moscova şi adepţii ei din Ucraina nu vor ezita să le speculeze.
Nici în Republica Moldova opţiunea fermă pentru valorile occidentale nu se reflectă, încă, în starea de sănătate a economiei. Partidele pro-occidentale din coaliţia guvernamentală tripartită de la Chişinău şi-au adjudecat alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie, ceea ce e o validare explicită a eforturilor care-au condus la încheierea acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Dar, între timp, moneda naţională, leul moldovenesc, s-a depreciat faţă de dolarul american cu 7,5% în doar trei luni. Şi potrivit prognozelor, ar putea să mai piardă teren în următoarele săptămâni, dacă Banca Naţională de la Chişinău nu va interveni rapid.
În 2015, spun analiştii, ar putea urma creşteri semnificative ale preţurilor la gaz, combustibili, energie electrică şi căldură. Deşi, în aparenţă, Moscova ar putea jubila în faţa dificultăţilor cu care se confruntă fostele sale colonii care-au optat pentru Occident, nici economia rusă nu se simte prea bine. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei, ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, precum şi scăderea preţului petrolului continuă să afecteze rubla, care a atins un nou minim istoric. Faţă de începutul anului, cursul rublei a scăzut cu peste 70% în raport cu dolarul şi cu peste 55 procente în raport cu euro. Banca Centrală de la Moscova a anunţat că e gata să cheltuiască anul viitor, pentru intervenţii valutare, o cincime din actualele sale rezerve valutare.
