Ucraina – schimbare de regim
Schimbarea de regim de la Kiev pune capăt la trei luni de proteste de stradă, soldate cu peste 80 de morţi şi sute de răniţi. La Bucureşti, autorităţile române au salutat recentele evoluţii din Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 24.02.2014, 11:44
Calm, reţinere, pragmatism şi prudenţă, disponibilitate maximă la dialog şi flexibilitate – sunt recomandările făcute de preşedintele Traian Băsescu către toţi liderii politici din Ucraina. Şeful statului român a salutat cele mai recente evoluţii ale crizei interne profunde pe care a traversat-o Ucraina în ultimele luni şi a pledat pentru obţinerea unui amplu consens, absolut necesar depăşirea situaţiei, stabilizarea climatului intern şi redresarea economiei.
România, ca stat vecin şi membru al UE şi al NATO, susţine independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, care trebuie urmărite şi garantate de către întreaga clasă politică ucraineană şi de către comunitatea internaţională. De asemenea, în opinia Bucureştiului, redresarea economiei Ucrainei prin asistenţa comunităţii internaţionale este unul dintre principalele obiective pe termen scurt şi mediu, alături de asigurarea stabilităţii politice şi sociale.
Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este foarte important pentru întreaga regiune, a subliniat, într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic SkyNews, şeful diplomaţiei de la Bucureşti. În afară de revenirea la Constituţia din 2004 şi de crearea unui guvern de uniune naţională, în Ucraina este necesară şi organizarea unor alegeri anticipate corecte, consideră ministrul Corlăţean, care a reiterat, în acelaşi timp, susţinerea României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Integrarea europeană a ţării, pentru care s-a protestat în centrul Kievului timp de trei luni, poate fi realizată doar prin voinţa suverană a populaţiei ucrainene, dorinţă care trebuie să fie respectată de toţi actorii internaţionali, a subliniat Corlăţean.
Între măsurile luate la Kiev după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici se numără şi abrogarea de către Parlament a unei legi care prevedea recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv a limbii române. Diplomaţia de la Bucureşti trebuie să-şi propună să îi convingă pe viitorii parteneri ucraineni să revină asupra acestei chestiuni, a venit reacţia de la Bucureşti a preşedintelui Senatului, Crin Antonescu: Sunt lucruri care pentru noi nu pot fi liniştitoare şi nu pot fi acceptabile. Această lege care a fost abrogată, lege dată în timpul regimului Ianukovici, era o lege bună, conformă cu standardele democraţiei europene. Nu există democraţie europeană în sensul deplin al cuvântului, fără dreptul la identitate a minorităţilor naţionale.”
În baza legii abrogate, limba română primise statutul de limbă regională în mai multe localităţi din raioanele Cernăuţi şi Transcarpatia.
