Ucraina şi avatarurile democraţiei
Declanşate după abandonarea traseului european şi brusca reorientare a ţării spre Rusia, demonstraţiile din Ucraina s-au radicalizat şi ca mesaj, devenind expresia luptei pentru democraţie.
Ştefan Stoica, 29.01.2014, 12:41
Pentru cei care au uitat, poate, criza politică majoră din Ucraina a fost amorsată de refuzul regimului condus de preşedintele Viktor Ianukovici de a semna acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Anunţul a fost făcut în noiembrie, nu cu mult înaintea unui summit al Parteneriatului Estic la care Ucraina era aşteptată ca regina balului. Orientată aparent spre Europa, puterea de la Kiev a cârmit brusc spre Rusia, ceea ce provocat stupoare printre partenerii din UE şi revoltă în rândul ucrainenilor pro-europeni.
Pe măsura amplificării crizei, miza conflictului deschis dintre regimul de stânga şi opoziţia pro-occidentală a depăşit graniţele unei opţiuni strategice de politică externă şi a ajuns să se confunde cu însăşi democraţia. Aceasta pentru că, protestelor de stradă în general paşnice, regimul Ianukovici le-a răspuns cu un pachet legislativ foarte dur, îndreptat împotriva mişcării de contestare. Adoptarea acestor legi i-a radicalizat pe demonstranţi şi a condus, pe de o parte, la extinderea manifestaţiilor şi în alte oraşe, iar la Kiev, la ciocniri violente între protestatari şi forţele de ordine, soldate cu morţi, răniţi şi sute de arestări.
Sub presiunea străzii şi a Occidentului, Parlamentul ucrainean a abrogat hulitele legi, care prevedeau, între altele, pedepse aspre cu închisoarea pentru cei care ocupau clădiri publice sau amenzi pentru cei care ar fi postat pe Internet mesaje considerate defăimătoare.
Pasul înapoi făcut de legislativ şi demisia premierului, gest menit să netezească drumul spre o soluţie politică a crizei, au fost salutate de Statele Unite, îngrijorate, ca şi Uniunea Europeană, de situaţia explozivă din Ucraina. Atacând subiectul în discursul cu privite la starea naţiunii, preşedintele Barack Obama a reafirmat că Washingtonul apără principiul potrivit căruia poporul are dreptul să se exprime liber şi paşnic. Pentru Canada, însă, ţara care a recunoscut prima independenţa Ucrainei în 1991, gesturile puterii de la Kiev sunt, deocamdată, insuficiente. În consecinţă, Ottawa a decis să impună interdicţii de pătrundere pe teritoriul canadian liderilor implicaţi în reprimarea manifestaţiilor.
La Bucureşti, ministerul român de Externe a declarat că urmăreşte în permanenţă şi cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina şi monitorizează situaţia membrilor comunităţii româneşti. Aceasta este concentrată în partea vestică a ţării şi însumează circa jumătate de milion de oameni. În acest moment, nu sunt semnalate situaţii de risc pentru românii din Ucraina, a precizat diplomaţia de la Bucureşti. Aceasta pledează pentru dialog ca mijloc de reglementare a crizei şi subliniază că rămâne implicată activ în dezbaterile pe tema Ucrainei din cadrul instituţiilor europene şi euroatlantice.
