UE îşi diversifică sursele de energie
Importurile de gaze ruseşti în UE devin incerte, iar România se află în postura favorabilă de a-şi putea asigura necesarul din producţie proprie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 19.07.2022, 11:59
Cei care au avertizat că arma energetică va fi până la urmă folosită, iar ruşii vor lua decizia de a nu mai livra gaz Uniunii Europene după finalizarea operaţiunilor de întreţinere a conductelor, par să fi avut dreptate. Compania Gazprom, care deţine monopolul asupra exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a declarat situaţie de forţă majoră privind livrările de gaze către Europa în cazul a cel puţin unui client important, potrivit unei scrisori citate de Reuters.
În scrisoare se afirmă că Gazprom nu şi-a putut îndeplini obligaţiile de furnizare din cauza unor circumstanţe „extraordinare” din afara controlului său. Invocarea situaţiei de forţă majoră, folosită atunci când o afacere este afectată de ceva care nu este sub controlul ei, va amplifica, notează Reuters, tensiunile dintre Rusia şi Occident cu privire la invazia rusească din Ucraina.
Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Rusiei, îşi propune să renunţe total la utilizarea combustibililor fosili din Rusia până în 2027, dar doreşte ca aprovizionarea să continue deocamdată. Statele Uniunii sunt încă departe de a-şi fi asigurat rezervele pentru iarnă. Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, luni, un acord cu Azerbaidjanul pentru dublarea în câţiva ani a importurilor de gaze ale UE din această fostă republica sovietică din Caucaz.
Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin conducte care traversează Georgia şi Turcia, iar livrările vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an. Prin comparaţie, importurile de gaze ruseşti s-au ridicat anul trecut la 155 de miliarde de metri cubi, sau aproape 40% din necesarul UE.
Cifrele vorbesc de la sine despre dependenţa energetică a Europei de Moscova. Este motivul pentru care Bruxellesul caută să diversifice aprovizionarea cu gaze a blocului comunitar. Moscova a început deja să reducă livrările către mai multe ţări, iar europenii se tem de o tăiere totală a gazelor ruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei.
Cu o producţie proprie importantă şi cu legea offshore în sfârşit adoptată, ceea ce permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, România ar putea să îşi acopere din surse interne consumul de gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie de importuri, afirmă fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. Nu e un scenariu fantezist, spune acesta:
Sigur că acesta este un program realizabil, este un scenariu perfect realizabil, dar cunoaştem că în aceste zile, în care avem şi alte probleme decât cele strict legate de structura gazelor, ne putem aştepta şi la alte dificultăţi. Din acest punct de vedere, Ministerul Energiei a promovat un plan de reacţie în cazul în care avem probleme cu alimentarea cu gaze naturale.”
România, a subliniat Havrileţ, ar putea chiar ajuta alte ţări ale Uniunii Europene pentru aprovizionarea cu gaze, însă prin compensare şi nu gratuit.
