UE şi apărarea comună
Liderii ţărilor Uniunii Europene au aprobat, oficial, la Bruxelles, planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), un proiect prin care sunt intensificate activităţile de cooperare militară.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 15.12.2017, 12:31
Liderii din Uniunea Europeană, întruniţi la Bruxelles, au aprobat, oficial, joi, planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), un proiect prin care sunt intensificate activităţile de cooperare militară. La proiect vor participa 25 dintre ţările UE, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi, desigur, Marii Britanii, care urmează să părăsească blocul comunitar, în martie 2019. Obiectivul PESCO este integrarea comandamentelor militare, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a celor 25 de state.
Prezent la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul României de a participa la operaţionalizarea acestui instrument. In opinia şefului statului, implementarea sa ar trebui să conducă la o dezvoltare mai eficientă a capabilităţilor militare, inclusiv prin evitarea duplicării cu NATO, precum şi la creşterea coeziunii între statele membre UE. Este o zi istorică pentru relansarea apărării europene, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Astăzi, lansăm PESCO – o expresie practică a voinţei noastre de a construi o apărare europeană, a mai spus a Tusk, care a subliniat ca este o veste bună pentru aliaţii UE şi una rea pentru inamicii săi.
‘Cred că acesta va fi bun pentru UE, bun pentru Europa şi bun pentru NATO, a afirmat, la rândul său, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, invitat la summitul şefilor de stat şi de guvern. El a precizat ca PESCO va furniza mai multe capacităţi, va genera mai multe cheltuieli de apărare şi o mai bună împărţire a responsabilităţilor. Şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a salutat această decizie istorică, care face din UE un furnizor credibil de securitate în lume. Ea a amintit că Uniunea, care multă vreme s-a mulţumit cu un rol de soft power fără greutate militară, şi-a multiplicat eforturile de întărire a apărării sale după izbucnirea crizei ucrainene, în primăvara lui 2014.
Consiliul European a invitat statele membre să-şi îndeplinească obligaţiile naţionale pentru implementarea PESCO. Totodată, acestora li se cere continuarea lucrărilor privind crearea Fondului european de apărare. Fond care urmează să fie alimentat, după 2020, cu 1,5 miliarde de euro pentru stimularea proiectelor de cercetare şi de dezvoltare industrială şi susţinerea companiilor europene mici şi mijlocii din sectorul de apărare, şi care ar trebui să vadă lumina zilei în 2018.
Iar UE va facilita utilizarea de grupuri tactice, batalioane destinate să intervină în caz de criză şi care nu au mai fost desfăşurate mai mult de un deceniu din cauza unei proceduri de decizie politică şi administrativă foarte greoaie. Potrivit EuObserver, în cadrul PESCO vor fi implementate 17 proiecte de cooperare militară, printr-o finanţare iniţială de cinci miliarde de euro.
