Un nou guvern la Bucureşti
Plenul Parlamentului român a dat, marţi, votul de învestitură pentru Guvernul format de premierul desemnat, Dacian Cioloş şi pentru programul acestuia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 17.11.2015, 13:51
Votul dat de plenul Parlamentului de la Bucureşti în favoarea investirii Guvernul format de premierul desemnat, Dacian Cioloş şi pentru programul acestuia a parut a fi o formalitate după ce majoritea partidelor din Legislativ şi-au exprimat susţinerea. Guvernul propus de premierul desemnat Dacian Cioloş a înregistrat 389 voturi pentru, 115 împotrivă şi 2 voturi nule.
Fost comisar european pentru Agricultură, Cioloş(46 ani) a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru formarea unui nou Executiv, după demisia, la începutul lunii, a guvernului tripartit condus de social-democratul Victor Ponta. Acesta a plecat din fruntea Executivului după tragedia produsă pe 30 octombrie la un club bucureştean, soldată cu zeci de morţi, si circa 200 de răniţi , care a stârnit un val de proteste de stradă.
Fostul comisar european şi-a format o echipă executivă dominată de tehnocraţi, fără apartenenţă politică, cu experienţă în sectorul privat, în instituţiile europene şi în societatea civilă. Cioloş a păstrat structura precedentului guvern, cu 22 de miniştri şi doi vicepremieri. Printre ei nume mai cunoscute sau mai puţin cunoscute. Ministerul economiei a fost atribuit unui manager cu experienţă în mediul privat, Costin Grigore Borc, care este şi vicepremier, în timp ce sociologul Vasile Dîncu a preluat ministerul dezvoltarii regionale. Alte nume in noul cabinet sunt Anca Dragu Paliu, la Finanţe, un funcţionar de rang înalt din instituţii europene, Lazăr Comănescu, un diplomat de carieră, la externe şi actualul ambasador în Marea Britanie, Mihnea Motoc, la apărare.
In privinţa programului de guvernare, priorităţile pe termen scurt şi mediu sunt elaborarea bugetului pe 2016, respectiv organizarea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor. Programul de guvernare mai include un plan de investiţii pe zece ani, o strategie naţională de dezvoltare, care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat, reforme în educaţie şi sănătate. Creşterea şi consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, în special a dimensiunii economice, susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova vecine(ex sovietică, majoritar românofonă) rămân piloni în domeniul politicii externe.
Nici românii din afara graniţelor nu au fost uitati. Pentru aceştia, guvernul propune implementarea unor măsuri şi politici care să urmărească afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, reducerea taxelor consulare si a costurilor administrative.
Dacian Cioloş a subliniat că acest executiv nu se va angaja pe toate fronturile de reformă în societatea românească, dar îşi va asuma un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate.
