Unirea Basarabiei cu România, după 98 de ani

Zeci de mii de oameni au cerut, duminică, la Chişinău, unirea Republicii Moldova cu România.

Valentin Țigău, 28.03.2016, 13:21

La Chişinău, a avut loc, duminică, un marş unionist, cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la unirea Basarabiei – provincie istorică românească anexată, în 1940, de fosta URSS – cu România. Susţinătorii unirii au lansat un for, „Sfatul ţării 2”, care îşi propune reunificarea Republicii Moldova (identificata, în linii mari, cu Basarabia istorica), cu ţara până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de unirea provinciilor istorice româneşti într-un stat unitar.

După cum relatează Radio Chişinău, unirea Republicii Moldova cu România a fost cerută de zeci de mii de persoane care au luat parte la cel mai amplu marş unionist din capitala statului vecin. Manifestanţii au format un tricolor uriaş din mii de balone pe care l-au purtat, în marş, până în scuarul gării feroviare, unde este amplasat Monumentul românilor basarabeni deportaţi de sovietici în lagărele de muncă din Siberia. Manifestanţii au scandat „Unire”, „Jos hotarul de la râul Prut”, „Basarabia e România”.

Peste 1.700 de delegaţi din toate localităţile Republicii Moldova, reprezentanţi ai diasporei unioniste şi invitaţi din România au adoptat, în cadrul unui congres, foaia de parcurs a reunificării până în 2018 şi paşii ulteriori acestui act. Printre obiectivele propuse sunt demararea proiectului investiţional pentru Republica Moldova, aprobarea, de către parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău, a principiilor reunificării, înfrăţirea tuturor localităţilor din Republica Moldova cu localităţi din România, crearea unui spaţiu audiovizual unic România – Republica Moldova, unificarea programelor educaţionale din cele două ţări.

Agentia TASS informeaza că, în acelaşi timp, la Chişinău, mai puţin de 1000 de persoane au participat la un miting separat, împotriva unirii cu România. Marşul de duminică al susţinătorilor unirii a avut loc într-o perioadă de instabilitate politică prelungita şi de proteste populare masive. Corupţia, sărăcia, lipsa unei direcţii politice clare, ambiguitatea în relaţiile geopolitice şi conflictul transnistrean nerezolvat de mai bine de 26 de ani menţin Republica Moldova în zona de atentie a Uniunii Europene care i-a oferit, in 2014, sansa unui Acord de Asociere.

Senatorul roman pentru diaspora, Viorel Badea declara, duminica, la Radio Romania, ca situatia este complicata: “Eu văd o Republică Moldova care nu se regăseşte, care a pierdut ritmul pe care noi credeam că şi l-a recâştigat, în ultima perioadă; oamenii sunt destul de nelămuriţi: vorbeam, ieri, cu o primăriţă şi îmi spunea că oamenii nu mai cred în nimic şi în nimeni.” În aceste condiţii, nu surprinde faptul că, din ce în ce mai mulţi, văd unirea cu România drept o soluţie salvatoare.