Uniunea Europeană şi Ucraina
Preocupaţi de ceea ce experţii numesc, deja, cea mai gravă criză geopolitică din Europa de după Războiul Rece, liderii europeni încearcă să stăvilească incendiul care a cuprins Ucraina.
Bogdan Matei, 07.03.2014, 12:39
Reuniţi, joi, la Bruxelles, într-un summit de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis adoptarea unor sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind liberalizarea vizelor pentru ruşii care călătoresc în Europa şi amânând pe termen nedefinit participarea la summitul G8, care urma să aibă loc în staţiunea rusească Soci.
În plus, ei au avertizat Moscova că, dacă nu va începe rapid dialogul cu autorităţile legitime de la Kiev, vor urma şi sancţiuni economice. Uniunea Europeană califică drept ilegală decizia parlamentului prorus din Crimeea de a cere intrarea acestei republici autonome în componenţa Federaţiei Ruse şi consideră plecarea trupelor ruseşti din peninsulă o măsură esenţială pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Prezent la summit, preşedintele Traian Băsescu a anunţat disponibilitatea României, care împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră comună, de a participa la medierea crizei. Bucureştiul, afirmă preşedintele, are toate atuurile pentru a fi considerat un partener echilibrat într-un eventual format de negocieri. Pe de o parte, nu este dependent energetic de Moscova şi nu are interese economice majore în relaţia cu aceasta. Pe de alta, a adăugat Traian Băsescu: Avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situează pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea, distanţa e doar 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim, până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de km de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria (regiune separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, majoritar românofonă – n.red.)”
Şeful statului a anunţat că a aprobat participarea României cu experţi la misiunea OSCE în Ucraina şi că a cerut noii puteri de la Kiev anularea legii referitoare la minorităţi, prin care româna îşi pierdea statutul de limbă regională.
Situaţia comunităţii româneşti din statul vecin, pentru care Bucureştiul îşi doreşte standardele europene de protecţie, şi, în general, pulsul relaţiilor bilaterale vor putea fi, de altfel, mai exact stabilite luni, când ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, va merge la Kiev.
